Ce schimbări legislative dezbatem anul viitor

Plus câteva recomandări de discuții cu experți și câteva de cadouri.

Primești ultima ediție de Re:Mediu din 2021 într-o perioadă în care încetinești, te reunești cu tine sau cu alții, evadezi, faci liste sau fugi de ele, cauți recomandări de toate felurile. Urc și eu scurt în trenul ăsta și îți recomand, de început, povestea anului.

Dacă prinzi două ore, deci, uită-te la documentarul The Rescue, produs de Elizabeth Chai Vasarhelyi și Jimmy Chin (cei care au realizat și Free Solo, bâr). 

E o poveste la intersecția dintre aventură și forțele dezlănțuite ale naturii și ingeniozitate și teroare când vine vorba de o operațiune de salvare fără precedent. Pe scurt, într-o peșteră din Thailanda care se întinde pe culoare multiple și pe mulți kilometri, rămân blocați adolescenții dintr-o echipă de fotbal și antrenorul lor, când lovește puternic sezonul musonic și peștera se umple cu apă, un caz din 2018. 

Intervin forțele speciale, pompierii și o echipă de scafandri de peșteră, trecuți de 50 de ani, care la început nu prezintă încredere localnicilor că ar fi cei mai buni din lume. Misiunea de salvare devine o cursă contra-cronometru înainte ca peștera să fie complet inundată cu apă și întrebarea rămâne dacă e posibil să-i scoată pe copii, pe rând, fără să se înece în primul minut (dintr-o călătorie de peste două ore).

Nu vreau să dau spoilere din povestea principală, dau din casă doar din backgroundul unuia dintre scafandri, care povestește cum n-a fost niciodată bun sau ales la sporturile de echipă și că așa a ajuns să se apropie de lumea asta singuratică, dar surpinzătoare și periculoasă a scufundărilor de peșteră. Lume care i-a dat un sens și i-a creat o stimă de sine pe care nu a căpătat-o niciodată în alte contexte sociale. M-am identificat tare la partea cu fără sporturi de echipă și cred că și mie mi-a adus muntele mult mai multă validare de sine decât pot încă procesa. 

Așa că dacă faci ceva ce poate arată a cauză fără sens în văzul lumii largi, dar ție îți aduce și pace, dar și mai multe bătăi pe minut, continuă și-n 2022, cine știe cum într-o zi o să ți se ceară să participi la o operațiune de salvare. Bașca între timp contribui periodic la salvarea ta proprie. 

PS: Ca multe lucruri bune de anul ăsta, documentarul nu se găsește încă pe nicio platformă de streaming oficială din regiunea noastră. Dar eu nu am putut să mă abțin nici de la vizionat, nici de la recomandat, deci de aici te descurci (dar dacă nu, dă-mi un semn pe mail).

Vederea de sezon

Așa mi-a venit să fac bradul anul ăsta, pe un perete gol, cu ce-am avut prin casă: panglică, luminițe, ciocolată, brelocuri și ceva ornamente de anul trecut. Anul viitor mă gândesc să-l fac din dopuri de plută, insiprată de EcoMind. Recomand joaca cu ce ai la îndemână. O să tot vină întrebarea: „Și acum ce mai punem?”. Dacă v-ați jucat deja, m-ar bucura poze pe mail cu ce v-a ieșit.

Schimbări pentru o lume mai verde, de urmărit și în 2022

Câteva dintre ele.

🌱 Pa-Pa fructe în plastic. Uite o veste bună despre care mi-ar fi plăcut să spun că se întâmplă la noi. Dar e un pic mai departe, la francezi, care tocmai ce-au decis să interzică ambalajele de plastic pentru 30 de feluri de legume și fructe. Eu mereu mă uit nedumerită la folia de plastic de pe pomelo. De ce portocala poate fără, dar pomelo, cu ditai coaja, nu? În fine, Franța, n-o să fiu geloasă, te felicit, am înțeles că efortul este parte dintr-o lege prin care vrei să împuținezi cantitățile de deșeuri greu reciclabile. Decizia vine să elimine un miliard de ambalaje de plastic nenecesare, spun miniștrii mediului, agriculturii și finanțelor. 

Bine, nici nu trebuie să ne mire măsura într-o țară care are un Minister al Tranziției Ecologice și în contextul în care Franța preia președinția UE de la 1 ianuarie 2022. În aceeași linie, nici Anne Hidalgo, primarul Parisului, nu și-a făcut mulți prieteni când s-a hotărât să transforme orașul într-unul mai sustenabil și verde. Cele două doamne sunt de urmărit, fără dubii, și-n 2022, și ele și Franța, în general. PS: Ca să te minunezi, urmărește și contul de Instagram Pointless Packaging. 

🌱 Educația de mediu va fi introdusă ca materie în școli, începând din anul școlar 2023-2024. După ce proiectul de lege a fost adoptat în Senat (camera decizională), mai trebuie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Mi-e teamă să mă bucur momentan, și toamna lui 2023 pare departe, dar e, totuși, o veste bună. În prezent, curriculumul național se axează pe opt domenii de competențe-cheie, care determină profilul de formare a elevului, printre care comunicare în limba română/maternă; competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere; competențe sociale și civice; Competențele de mediu ar urma să se alăture celor din urmă.

🌱 Sistemul garanție-returnare (SGR). O Hotărâre de Guvern anunța că din 2021 vom avea un sistem funcțional prin care să putem returna ambalajele cele mai populare în magazinele din care le-am cumpărat. Pe scurt, plătesc 50 de bani în plus pentru o sticlă cu lapte, îmi primesc banii înapoi când returnez PET-ul. Sună simplu în teorie, dar infrastructura care trebuie creată în spate le-a dat bătăi de cap comercianților, așa că data lansării sistemului s-a amânat, a doua oară, pentru octombrie 2022. 

Se va înființa, deci, o societate coordonată de asociațiile de comercianți care vor avea în grijă astfel de sisteme, dar din care și statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului va deține 20%. În principiu, vorbim despre ambalajul din sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1l și 3l (sticle de apă, de ulei sau de vin; sticle sau doze de bere). Producătorii și importatorii vor ține evidenţa numărului total al produselor în ambalaje SGR (marcate cu un simbol unic) pe tip de material, greutate şi volume, precum şi evidenţa garanţiilor percepute.

🌱 Programul Casa Verde. A început sau n-a început? În urmă cu o zi a fost anunțată lansarea programului Casa Verde Fotovoltaice, în valoare de aproape 264 de miliarde de lei.  

Scopul proiectului stă în creșterea eficienței energetică, îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor cu efect de seră, prin utilizarea panourilor fotovoltaice și prin producerea de energie electrică necesară consumului propriu, urmând ca surplusul să fie „injectat” în sistemul energetic național. Finanţarea se acordă până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din bugetul propriu.

Doar că Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că accesul în aplicația informatică a fost suspendat, din cauza unor probleme tehnice și că dosarele depuse până acum vor fi anulate. Echipa AFM spune că va reveni cu vești despre când se vor relua înscrierile și le recomandă instalatorilor să folosească Chrome. 

Între timp, presiunea se pune și la nivel European, unde se discută noi standarde verzi pentru eficientizarea consumului din clădiri deja existente (care vor avea nevoie de renovări până-n 2027-2030).

Fonduri și administrație pentru Parcul Văcărești. Pe 13 decembrie, Consiliul General al Primăriei București a votat să dea din fondul de rezervă 1,1 milioane de lei pentru a face funcțională Administrația Parcului Natural Văcărești, înființată tot de CGMB în urmă cu două luni. O bună parte din acești bani vor fi folosiți pentru salariile angajaților, iar o altă parte pentru funcționarea parcului. Parcul Natural Văcărești încă nu administrează legal delta pentru că nu a fost semnat contractul de preluarea a parcului cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), care legal se ocupă în prezent de el. Planul de management și regulamentul parcului vor fi gata abia peste un an (însă Asociația Parcului Natural Văcărești îl întreține deja, încă de la înființare). 

Ce se întâmplă la Văcărești vine după îndelungi dezbateri încă din fosta administrare a primăriei. Asta pentru că o ordonanță adoptată în vara lui 2018 a scos din legislația de mediu noțiunea de „custode al ariilor naturale protejate”, care au fost preluate de ANANP. Custozii ariilor protejate au fost, până atunci, în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale, care gestionau aceste zone din fonduri proprii. 

ONG-urile și activiștii de mediu au criticat eliminarea custozilor deoarece modificarea s-a făcut de urgență, fără consultare. Pe lângă asta, poate ai citit recent despre cum șefa ANANP vrea să recunoaștem în fața UE că am greșit când ne-am delimitat unele arii naturale protejate pentru că nu ne-am dat seama ce hidrocentrale vom vrea să construim acolo sau cum tot anul ăsta, vicepreședinta ANANP ajunsese fiica partenerei lui Marcel Vela, numită de fostul premier Cîțu.

Arderea de deșeuri pedepsită cu închisoarea. Senatorul USR-PLUS Dragoș Popescu a depus la început de decembrie o inițiativă legislativă care înăsprește legislația de mediu care vizează fenomenul de ardere ilegală a unor deșeuri extrem de poluante (precum cabluri).

Conform inițiativei, îngroparea, arderea sau incendierea deșeurilor devine infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

Arderile ilegale ar trebui să se transforme din contravenție în infracțiune, spune și fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, iar produsul din aceste infracțiuni să fie confiscat. Printre materiile populare găsite în acțiuni: tone de cabluri care provin din sisteme de înaltă tensiune ce transportă energie.

Garda de Mediu este o resursă limitată. Momentan există aproximativ un comisar la aproximativ 40.000 de cetățeni, deci capacitatea de intervenție este depășită față de amploarea problemelor, spune și Raul Pop, expert în gestionarea deșeurilor. „Ar trebui să ne punem întrebarea de unde pleacă fenomenul, apoi să identificăm mecanisemele prin care să-l descurajăm.” 

Multe categorii de astfel de deșeuri au un caracter juridic incert, adaugă Pop, „iar când regimul juridic este incert, singurul lucru care mișcă activitatea este valoarea de piață a unei părți care poate fi valorificată (o problemă din aceeași familie o reprezintă și dezmembrările auto ilegale). Fie că sunt deșeuri pe care primarii le îngroapă în jurul localităților, sau diverși agenți economici, trebuie să vedem de ce fac treaba asta (poate pentru că e mai avantajos, financiar, să îngropi pe un câmp) și să ne apucăm să lucrăm. Cât vom lucra doar la final, întotdeauna vom fi depășiti de amploarea fenomenului care în spate are o eficiență economică identificată și exploatată de cineva.” 

Câteva recomandări:

Poate o dezbatere de 3,5 ore despre arderea de deșeuri și poluarea din jurul Bucureștiului (cu mai toți actorii implicați, din care sunt extrase și intervențiile experților de mai sus) nu e chiar o recomandare de relaxare, dar completează tabloul a unde suntem azi și cu rețelele de senzori pentru aer, și cu compușii chimici pe care ajungem să-i respirăm (cercetătoarea Luminița Mărmureanu, care analizează în timp real particulele din atmosferă într-un laborator la Măgurele este printre invitații de la masă) și despre limitările cadrului legislativ actual, în ce privește arderile. 

Există încălzire globală? O prezentare savuroasă despre urmele efectelor încălzirii globale în taigaua Siberiei, stepele din sudul Asiei, insulele din nordul Atlanticului și pădurile tropicale ale Braziliei. Invitatul este Alexandru Stermin, biolog și explorator, care predă cursuri de ecologie umană, bioetică, anatomia comparată a vertebratelor și etologie și se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii.

Schimbările climatice, de la istoric la soluții. Mulțumim celor care ne-au urmărit la dezbaterea despre climă, alături de cercetătorii Aritina Haliuc, Bogdan Antonescu și Sorin Cebotari de la InfoClima.ro. Dacă ai ratat-o, fii fără grijă, rămâne în analele Facebook-ului, ca să te lămurească, printre altele, de ce ne e uneori greu să facem prognoza meteo pentru următoarele zile, dar vorbim argumentat de scenarii climatice pentru următorii zeci de ani. PS: Dacă vrei să-i ajuți pe cei de la InfoClima să gândească un curs de comunicare care să îmbunătățească interacțiunile dintre cercetători și comunicatori, completează: pentru cercetători chestionarul este aici, iar pentru jurnaliști — aici.

Bonus pentru cei dragi

Dacă plănuiți să faceți unor iubitori de natură cadouri în perioada următoare, chiar și după Crăciun (căci persoanele dragi nu au nevoie de o ocazie specială, nu?), vreau să vă las doar câteva idei care i-ar putea bucura.

• Printuri înrămate din natură, semnate de fotografii Dorin Bofan și Horia Bogdan. Caledonia lui Dorin e favorita mea. 

• Ilustrații de la Emilia Mocan și de la Diana Dragne, care te ajută să aduci mai aproape natura în apartamentul tău. Uite Fata verde a Emiliei, inspirată după o drumeție în Piatra Craiului și casa din pădure a Dianei. 

• Raftul cu cărți de mediu de la Cărturești copt împreună cu Greenpeace. Poți începe cu Pădurea lui Peter Wohlleben, pădurar și scriitor care își transmite cunoștințele vaste despre arbori, în timpul tururilor ghidate.

• Tricouri din magazinul de munte al Alexandrei. Cel cu „walk the bear” e tare simpatic.

• Port originea cu mine (POM): tricouri din bumbac organic certificat. Uite-l pe cel cu pădurea oglindită-n lac.