Masa la care vorbim despre mediu s-a mărit și mai e loc la ea
Toamna asta intrăm direct în pâine proaspătă cu ceva dezbateri în jurul mediului și schimbărilor climatice, apoi vă povestesc despre un raport de țară asortat și important.
Știm că de la discuții și grupuri de lucru cu multe părți e cale lungă până la ceva palpabil. Totuși, ideea care mi-a tot apărut în discuții vara asta este cât am progresat în ultimii zece ani în România. Aș vrea să ne oprim un pic, când ne mai frustrăm pe lentoarea sistemică (mda, amânăm iar și sistemul garanție returnare, csf), să ne gândim și la asta.
Prin progres mă refer la grupuri de inițiativă civică ce organizează întâlniri, curăță parcuri, amenajează grădini urbane, cer avize pentru toaletări de arbori, mă refer la oameni care ies să sape în grădina blocului în care stau, sau la cei care rumegă cum să protejeze un petic de spațiu verde, fie că e într-un oraș, sau în sălbăticie. Mă refer la cercetători care comunică, la tot felul de specialiști în energie, politici publice, biodiversitate, activiști, jurnaliști, creatori de conținut, unii politicieni, unele autorități publice.
Nu mai zic de generațiile care vin, de 18+, preocupate și apăsate tot mai mult de mediu (și de impactul lor în lume). Citesc studii, se duc la conferințe, cer drepturi, își măresc rețelele de acțiune de la vârste la care eu habar nu aveam ce fac a doua zi; se pregătesc pentru următorii zece ani. Ne educăm climatic tot mai mult și parcă simt că stăm la o masă mai mare acum, iar asta poate că va contribui la presiunea asupra decidenților pentru măsuri concrete.
🌦️ Pe 4 și 5 octombrie se întâmplă în București Climate Change Summit, o reuniune de specialiști din agricultură, energie, orașe verzi, arii protejate, schimbări climatice (dar nu numai). De la noi o amintesc pe Corina Murafa, expertă în politici pe energie sau pe Allen Coliban, primarul Brașovului; din afară aștept să-l aud pe Sylvain Viard, city planner în Paris (unde sunt avansați cu tranziția verde) sau pe Daniel Huertas, regizorul The Earthshot Prize: Repairing Our Planet. Încă te poți înscrie: motivezi de ce ai vrea să fii în sală, iar organizatorii revin cu un răspuns.
🌦️ Sub umbrela Summitului se întâmplă pe 21-22 septembrie la Palatul Victoria și opt grupuri de lucru care vor discuta Scenarii Climatice pentru România 2030, pe temele: Energie verde; Agricultură sustenabilă; Reziliența climatică a orașelor; Biodiversitate; Finanțări, investiții și PNRR; Economie circulară; Soluții de tehnologie pentru climă și Legislație climatică. Mă voi perinda și eu printre câteva dintre ele în cele două zile cu carnețelul aproape; iar dacă tu consideri că ai aduce plus valoare la una dintre mese, te poți propune/ înscrie aici.
🌦️În fiecare sesiune, participanții (reprezentanți ai corporațiilor, întreprinderilor mici și mijlocii, ONG-urilor, administrațiilor locale, Guvernului, Parlamentului și instituțiilor europene, antreprenori și tineri lideri) vor dezvolta scenarii și identifica de la provocări la soluții. Concluziile vor intra în Scenarii Climatice pentru România 2030, un raport care va ieși în decembrie 2022, care ne va spune pe șleau ce ne așteaptă în următorii opt ani și care va vrea să împingă soluțiile propuse spre autoritățile competente.
🌦️ Funky Citizens se pregătesc să lanseze un proiect pe schimbări climatice, contra dezinformării (detalii când or fi, eu abia aștept, urmăriți-i).
🌦️Dacă-mi ești coleg de presă, InfoClima organizează pe 27 septembrie, între 15:00-17:00, o întâlnire online cu jurnalistul The Guardian Patrick Greenfield, despre cum scriem despre schimbări climatice (înscrie-te aici).
🌦️Tot pe comunicatorii despre mediu, Asociația Parcul Natural Văcărești îi adună laolaltă între 6-9 octombrie cu experți din mai multe domenii. Eu am fost anul trecut și mi-a adus mult bine (networking cu colegi din țară, idei de povești mai multe decât pot duce, surse noi, cunoștințe noi, ieșiri în teren calcaros cu păduri virgine). Detalii și înscriere aici.
🌦️Pentru cei legați de rural, comunități mici și drumeții, Via Transilvanica, traseul pe care te poți plimba 1.400 de kilometri cu rucsacul în spate se dă oficial în folosire (adică e tăt gata marcat).
Dacă vrei să-l descoperi, să participi la șuete cu echipa proiectului, (Tășuleasa Social), cu gazde de pe traseu sau cu drumeți, se întâmplă pe 8 octombrie, la Alba Iulia. (Poate contează pentru tine – mi s-a șoptit că va fi acolo și Charlie Ottley, pe care poate îl știi din Flavours of Romania, serial ce se pregătește de sezonul II)
🌦️Sâmbăta asta, pe 17 septembrie, se face curat prin toată țara! Țin pumnii echipelor Let’s Do It, Romania! Dar și Let’s Do it, Carpați! (Pentru – Doamne ajută – munți mai curați).
Un raport național de alertă climatică
⚠️ E și ăsta un eveniment în felul lui: Administrația Prezidențială, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate, a lansat în dezbatere publică raportul Limitările Schimbărilor Climatice și a impactului lor: O abordare integrată pentru România. Poți citi și trimite, în următoarele săptămâni, un punct de vedere la clima@presidency.ro. Administrația are în plan și o serie de întâlniri de feedback cu cei interesați – că sunt cercetători, oameni de afaceri sau ONG-iști. Desigur, și rolul acestui raport este să ajungă pe masa decidenților cu măsuri concrete și urgente de acțiune.
Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, cum arată și raportul, fie că vorbim de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație.
Schimbările climatice se vor simți tot mai des, spun cercetătorii, din cauza acumulării în atmosferă a gazelor cu efect de seră (GES) într-un ritm care depășește capacitatea naturală a ecosistemelor terestre și acvatice ale planetei noastre de a le absorbi.
Însă Uniunea Europeană (deci și cu noi în barcă) s-a angajat să devină prima societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru asta, a stabilit măsuri prin mai multe seturi de politici, printre care European Green Deal sau Fit for 55, care se referă la ținte climatice până în 2030.
Ei bine, ca măcar se ne apropiem de țintele propuse (care țin, spre exemplu, de mărirea suprafeței cu arii protejate — de la 23% (cât avem) la 30% în următorii opt ani —, sau de o absorbție mai mare de carbon, sau de mobilitate pe energie verde), raportul arată marile noastre nevoi (și soluții în același timp):
🌍 Nevoia de politici publice bazate pe date și evidență științifică;
🌍 Nevoia de informare publică asupra fenomenului și impactului schimbărilor climatice: „Deși numeroase sondaje de opinie indică faptul că schimbările climatice sunt considerate de către români și europeni a fi provocarea secolului XXI, arată raportul, „înțelegerea cauzelor, efectelor și modalităților de a răspunde schimbărilor climatice rămâne limitată”.
🌍 După informare, vine și nevoia să ne adaptăm la schimbări climatice printr-o serie de măsuri – cum ar fi soluțiile bazate pe natură pentru atenuare. „Găsirea modalităților de a lucra cu natura poate reduce riscurile de fenomene extreme (inundații, secetă, valuri de căldură, incendii de vegetație etc.)”, precum și ajuta la păstrarea siguranței alimentare și a resurselor de apă, iar în orașe (în special) ajută la sănătate;
🌍 Nevoia de o tranziție justă (dar și cât mai rapidă) spre o economie bazată pe emisii reduse de carbon.
Alte câteva date și concluzii importante:
Global:
➡️ Pericolele care vin din intensitatea și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteo extreme la nivel mondial și național, cum ar fi precipitațiile anormal de abundente în intervale scurte, secetele prelungite, deșertificarea, degradarea mediului, creșterea nivelului mării sau ciclonii tropicali și extratropicali, determină deja în medie peste 20 de milioane de persoane să-și părăsească locuințele și să se mute în alte zone din țările lor în fiecare an, arată date recente ale UNHCR, preluate în raport.
➡️ La nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar modurile actuale de dezvoltare nedurabilă cresc expunerea ecosistemelor și a oamenilor la riscurile climatice.
➡️ Chiar dacă vom reuși să limităm creșterea temperaturii medii globale la sub 1,5℃ până în 2100, în linie cu Acordul de la Paris, 8% dintre terenurile agricole de astăzi vor deveni nepotrivite din punct de vedere climatic, la o populație globală în creștere. În 2021, am înregistrat o creștere de 1,1℃ la nivel mondial a temperaturii medii globale de suprafață, comparativ cu perioada preindustrială.
România:
➡️ Anul trecut, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de „cod roșu” emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice.
➡️ Conform studiilor realizate de ANM, la nivelul României, experimentăm o creștere a incidenței anilor secetoși la aproximativ cinci ani secetoși pe fiecare deceniu.
➡️ Pentru România, principalele două riscuri identificate de World Economic Forum (WEF) se referă atât la deteriorări ale mediului făcute de om cât și la crize legate de ocuparea locurilor de muncă și a disponibilității mijloacelor de trai.
➡️ România este afectată, de asemenea, de impactul încălzirii globale prin efectele stresului termic, intensificat în marile orașe de insula de căldură urbană (cauzată și de lipsa mai multor spații verzi). Totodată, creșterea intensității precipitațiilor pe durate scurte (corelate, printre altele, cu aceeași lipsă de spații verzi + pământ care să absoarbă) favorizează viiturile și inundațiile urbane. „Aceste efecte vor continua și se vor amplifica în viitor, cu implicații socio-economice multiple.”
➡️ În contextul schimbării climei, cantitățile medii de precipitații caracteristice verii din România se vor reduce în deceniile care urmează, ceea ce va afecta, printre altele, potențialul de generare al hidroenergiei, gestionarea resurselor de apă și agricultura.
Nu e roz, dar necesar de repetat și e doar o părticică din ce raportul numește „un tablou complex căruia administrația publică trebuie să-i poată face față pe termen scurt, prin măsuri de reformă instituțională (...)”. În contextul dat, este important ca România să formuleze un răspuns (coerent), dar e important și să fim în stare să convertim și să corelăm insistent datele științifice la viețile cetățenilor (poate de o agenție care să gândească o super campanie, zic și eu).
Din păcate, cum subliniază și autorii documentului (semnați la final), pentru o vreme îndelungată, efectele schimbărilor climatice au fost prezentate mai ales în cadrul unor raportări lungi, stufoase și adesea tehnice, care au rămas greu accesibile publicului larg; care cu greu te pot face să înțelegi că e și despre tine.
Dar, cum scrie și Corina Murafa, care a contribuit la raport:
„E printre primele dăți când gravitatea subiectului este recunoscută de la nivelul celor mai înalte instituții ale statului, când soluții concrete și fundamentate sunt dezbătute și când schimbările climatice nu mai sunt ținute, instituțional, în birouașul lor îngust de la Ministerul Mediului. Evident, un astfel de raport nu va fi decât atât de puternic pe cât Executivul și Legislativul îl vor face, fiind nevoie și de suflul societății civile și mediului academic, care să îl ducă mai departe.”
Te invit, deci, la lectură (limbajul nu e de lemn, cum poate ai crede) și la trimis observații. E loc la masă.
Re:Mediu & Lidl România prezintă: Patrula Zero Deșeuri în Delta Dunării
După vara asta din care încă ne dezmeticim, mă bucur să aflu că Delta Dunării – unde m-aș muta pe-un caiac – rămâne ceva mai curată.
Prin Patrula Zero Plastic – programul prin care WWF-România și Lidl România și-au propus să elimine plasticul existent în natură și care intră în al treilea an – zeci de voluntari au adunat, în opt săptămâni, în peste 1.000 de kilometri parcurși, peste o tonă de deșeuri de pe canalele și brațele Deltei Dunării, precum și de pe plaje sau lacuri adiacente.
Plasticul plutitor colectat a fost depozitat în țarcuri amenajate la Mahmudia, Sulina, Sf. Gheorghe și Mila 23. „La Sulina, drumul din oraş spre plaja de la Marea Neagră e plin de deşeuri. La fel se întâmplă cu toate locurile unde sunt pescarii sportivi care campează ilegal, pe malurile Dunării”, spune reprezentantul local al WWF, Cristian Mititelu Răileanu. „Am vorbit cu mulţi turişti care ne-au spus că au saci şi că strâng deşeurile, dar în realitate nu se întâmplă aşa.”
Zona cu cel mai mult plastic abandonat a fost canalul care leagă Mahmudia de Sf. Gheorghe. Acolo, în doar câteva ore, voluntarii Patrulei au strâns aproape 20 de saci cu deșeuri.
La Mahmudia, au fost curățate și canalul Litcov, zona renaturată Incinta Carasuhat, lacurile din zonă și malurile localităților Murighiol și Dunavăț. La Crișan, atenția a fost asupra canalelor Caraorman și Ceamurlia, lacurilor adiacente și Mila 23. La Sulina, s-au oprit pe plajă, dar și pe canalele de pe Dunărea Veche. La Sfântu Gheorghe nu au scăpat Gârla turcească, lacurile adiacente și meandrele acestora.
„Barca noastră este la fel ca bărcile folosite de turişti în Deltă”, a mai spus reprezentantul local, deci deșeurile se pot colecta de fiecare dintre noi. „Aşa cum avem un sac sau mai mulţi în barcă şi strângem deşeuri de pe malurile canalelor, aşa şi turiştii se pot opri şi face acelaşi mic efort pentru un rezultat destul de vizibil.”
Experiența din anii trecuți a Patrulei Zero Plastic (care în 2022 s-a extins și în Brașov) a arătat că, singure, activitățile de ecologizare nu sunt de ajuns pentru a opri fenomenul deșeurilor de plastic care se descompun în mediul natural și care afectează implicit biodiversitatea, dar și sănătatea oamenilor, subliniază echipa WWF. Totodată, amenzile și alte mijloace de penalizare nu dau roade pe termen lung, așadar, este nevoie de acțiune pe toate planurile, de la modificarea cadrului legislativ la educație și implicarea activă a companiilor, turiștilor și comunității pentru ca plasticul să nu mai ajungă în natură.
Tot în brațele Dunării și pe termen lung, Lidl România dă startul proiectului România Limpede – care face parte din programul mai mare River Cleanup Collective —, prin care ONG-urile ASAP, Mai Mult Verde și WWF România vor colabora pe termen lung pentru protecția fluviului; așa că urmăriți-i pe viitor.
Mai Mult Verde (MMV), spre exemplu, asociația care implementează deja în ultimii ani programul Cu Apele Curate, a început în forță cu nouă acțiuni în șapte zile, cu 300 de voluntari care au strâns peste opt tone de deșeuri. Din ele, peste cinci au fost cu plastic. „Am curățat Dunărea de la intrarea în țară și până aproape de vărsare”, spune echipa MMV, care în patru ani de curățat malurile Dunării, s-a obișnuit să găsească tot felul de deșeuri de la cizme, televizoare, frigidere, scaune, găleți sau valize.
