Natura din orașe – din nou în cumpănă?
Iubim spațiile verzi din orașe, nu le iubim. Le iubim. Nu le iubim.
Săptămâna asta a fost ca un rollercoaster pentru spațiile verzi din orașe. Dacă fugiți, zilele astea, măcar spre răcoarea din parcurile orășenești, poate nu ați apucat să citiți că protecția lor stă acum sub semnul întrebării.
În Comisia de Mediu de la Camera Deputaților au trecut, marțea trecută, mai multe amendamente, prin voturile PSD-PNL, care ar putea să ne reducă și mai mult puținul spațiu verde din orașe.
Trebuie să bat apa în piuă pe faptul că Organizația Mondială a Sănătății ne recomandă un ideal de 50 mp de spațiu verde pe cap de locuitor. În București cel puțin, am scăzut de mult timp sub 10, ba chiar am ajuns pe la 8, conform comunicărilor Gărzii Naționale de Mediu. Ca o comparație, prin 1989 fiecare locuitor din București avea pe la 17 metri pătrați de spații verzi. Chiar dacă ne-am raporta ceva mai jos, la recomandarea europeană de 26 mp de om (din terenul intravilan) – tot înseamnă că în Capitală avem de trei ori mai puțin (și sunt orașe cu deficit și mai mare).
Să nu mai spunem că în urma unui control în 184 de localități, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că aproape jumătate din primării nu asigură populației suprafața obligatorie de spațiu verde, iar 25% nu au registrul spațiilor verzi.
🌳 Într-un context mai larg, zonele urbane, în care trăiesc aproximativ 74% dintre europeni, contribuie la intensificarea efectelor valurilor de căldură asupra sănătății prin crearea de microclimate din cauza clădirilor, prin insule urbane de căldură și prin poluarea aerului.
❕ Dacă vom avea (și) mai puține spații verzi în următorii zece ani în orașe – mai ales cele mari care se tot aglomerează (București o să ajungă la trei milioane în următorii ani), întreb și eu – unde o să ne mutăm cu toții?
Printre amendamente, cele mai periculoase, conform activiștilor și experților de mediu, sunt:
⚡ Considerarea structurilor din beton acoperite cu 50 de centimetri de pământ ca spații verzi;
⚡ Acceptarea construcțiilor ilegale pe spații verzi proprietate privată, fără ca acestea să poată fi demolate de instituțiile publice pe cale administrativă (fără autorizație de demolare);
⚡ Modificarea încadrării spațiilor verzi ca proprietate privată dacă autoritățile locale doresc asta (cum s-a dorit în cazul PUZ-urilor declarate ilegale în București);
⚡ Imposibilitatea includerii spațiilor verzi private în Registrul Verde, dacă nu sunt expropriate.
❕ Amendamentele au fost scoase, recent, de pe agenda Camerei Deputaților, care era forul decizional. Asta și din cauza presiunii vocilor din societatea civilă și a unui protest prin care oamenii au strigat, pe scurt, guvernanților să ia mâinile de pe spațiile verzi.
❕ Însă subiectul nu a fost anulat, ci doar mutat pe toamnă.
Una dintre modificările care au alarmat cetățenii și la care a reacționat și primarul Capitalei, Nicușor Dan, este cea prin care sute de hectare de spațiu verde din București, spre exemplu, ar putea să dispară dacă Parlamentul va modifica legea spațiilor verzi:
Bucăţi de parcuri – Tineretului, Herăstrău, Plumbuita –, spaţii verzi de lângă blocuri, maluri de lac, spaţii verzi din zone protejate – Modrogan 1, Kiseleff 45, Primăverii 1. Să nu uităm de cazul I.O.R.
„Sunt dezvoltatori care au cumpărat ştiind că e spaţiu verde, au încercat să construiască şi instanţele i-au oprit”, a spus primarul. „Proiectul (de azi) spune că dacă nu sunt expropriaţi în 12 luni pot să construiască. Dar, Primăria nu are 4-5 miliarde de euro ca să-i exproprieze.”
„PSD şi PNL permit construcţiile pe spaţiile verzi din centrul oraşului, cu o promisiune că primăriile vor crea spaţii verzi în alte locuri, în 2 ani”, spune și Ionuț Moșteanu, deputat USR PLUS. „În 12 luni, dacă primăriile nu fac exproprieri, orice spaţiu verde aflat în proprietate privată îşi pierde statutul de spaţiu verde”.
El a subliniat și că în amendamente au redus standardul de spaţii verzi în construcţii de la 30% la 20%. „«Obligaţia» de a asigura accesul liber la spaţiile verzi se transformă într-o «opţiune»”.
Primarul Capitalei a amintit liberalilor și că au câștigat ultima oară alegerile cu promisiuni despre bunăstarea naturii din mediul urban.
🌳 Daniel Trifu, vicepreședintele asociației Eco-Civica, a spus pentru Europa Liberă că modificările aduse legii sunt rezultatul unui lobby puternic al dezvoltatorilor imobiliari. „Legea face exact ce își doresc dumnealor, să poată construi pe spațiile verzi retrocedate și să intre în legalitate cu construcții ilegale în acest moment. Mai mult, Autoritatea se obligă să ofere la schimb terenuri proprietarului de drept. Astfel, dezvoltatorul poate construi în Modrogan liniștit, de exemplu, unde e 3.000 de euro metrul pătrat.”
Astfel, sunt în pericol spații verzi din zona centrală și vor fi amenajate altele, în compensație, la marginea capitalei, care vor fi mult mai greu accesibile.
Totodată, Trifu amintește că locurile de joacă pentru copii nu mai figurează în legea spațiile verzi, iar actul ar permite și mai multe betoane pe spațiile verzi: „Gradul de betonare admisă pe spațiile verzi crește de la 10% la 30% pentru toate categoriile de spații verzi. Această prevedere ar băga în legalitate toate aceste cârciumi ilegale din parcuri și zonele verzi. Asta e miza. Pentru baze sportive, betonarea permisă crește de la 30% la 70%.”
Modificările vor reintroduce în legalitate aproape toate proiectele care au fost declarate ilegale de instanțe.
🌳 Cele aproape 100 de organizații civice care formează Platforma pentru Mediu București, Rețeaua pentru Natură Urbană, Centura Verde și Asociația Peisagiștilor din România consideră că amânarea votului privind modificarea Legii spațiilor verzi nu rezolvă fondul problemei, adică atacul la sănătatea oamenilor care locuiesc în orașe.
Până la începerea viitoarei sesiuni parlamentare, le cer deputaților coaliției de guvernare să se documenteze despre efectele pe termen lung, dacă vor vota aceste amendamente. „Doar în București, ar putea fi afectate aproximativ 50% din spațiile verzi existente.”
🌳 „Parlamentarii trebuie să înțeleagă că dezvoltarea orașelor înseamnă mai mult decât de producerea de profit pentru investitorii imobiliari”, a spus și Alexandru Opriță, coordonator al Platformei de Mediu pentru București, „și că ei trebuie să reprezinte în primul rând interesul comun al cetățenilor la un mediu sănătos și un oraș bun de trăit."
„A construi pe spații verzi private și retrocedate e un tun imobiliar de câteva miliarde de euro”, a spus și Adi Dohotaru, președinte Asociației Societatea Organizată Sustenabil, „și ar conduce la orașe mai poluate, haos imobiliar și dereglementarea urbanismului în România.”
În timp ce orașele ne sunt cruciale pentru că sunt modul prin care ne putem dezvolta un trai decent, experții subliniază și cum conservarea naturii în orașe este crucială — nu doar undeva departe, în sălbăticie.
🍃 Ca animale sociale, nu trebuie să uităm că ne-am adunat în grupuri și triburi de mii de ani. Am vânat și ne-am împărțit resursele, ne-am dezvoltat așezările. Pe măsură ce societățile noastre s-au maturizat, și așezările noastre au devenit mai complexe. La fel de complexe sunt și nevoile noastre de a respira un aer curat, de a bea apă potabilă, de acces la recreere, în general, fără să fugim, neapărat, din oraș.
Re:Mediu & Lidl România prezintă: Ecoruta Dunăreană: Un traseu ecoturistic de parcurs și protejat
Experții în conservare cu care am discutat în ultima vreme vorbesc tot mai des și despre cum România poate deveni un lider în ecoturism – și despre cum natura pe care o regăsim prin nenumărate specii de animale sălbatice sau de arbori ar trebui protejate și cu acest potențial în minte.
Iar dacă în unele colțuri verzi reușim să implicăm comunitățile locale în protecție, s-ar putea ca acel colț să le devină valoros, pentru că „au pus umărul” și așa vor începe să vadă și roade – poate un tip de turist mai responsabil, dar care măcar va exista.
Potențial în această direcție are și proiectul Pentru o Dunăre cu malurile curate, sprijinit de Lidl România și derulat de Asociația MaiMultVerde, în parteneriat cu Fundația Terra Mileniul III, cu sprijinul Lidl România și fonduri Active Citizens Fund România. Asociația MaiMultVerde va amenaja, până la sfârșitul lui 2023, primul traseu ecoturistic din județul Giurgiu, între localitățile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu și Prundu și-l va numi Ecoruta Dunăreană.
El se va întinde pe 44 de km, într-o zonă cu un mare potențial de explorare atât pentru turismul de natură, cât și pentru evenimente asociate conceptului ecoturistic – precum tabere la cort centrate pe educație de mediu, pe sport. Segmentul propus de Asociația MaiMultVerde pentru Ecoruta Dunăreană ar putea deveni un exemplu pentru întregul fluviu, pentru că te invită să descoperi zona atât pe apă, din caiac, spre exemplu, cât și pe uscat – la pas, pe bicicletă sau chiar călare.
Mai înainte de toate însă, timp de două săptămâni, a fost nevoie în zonă de o curățenie generală. MaiMultVerde a colectat, cu ajutorul a 70 de voluntari, peste 10 tone de deșeuri de-a lungul a 25 de kilometri de teritoriu dunărean din zona Giurgiu, în cadrul proiectului „Pentru o dunăre cu malurile curate”.
Pe lângă acțiunile de igienizare, în ultimele săptămâni, echipa asociației alături de voluntari și reprezentanți ai administrațiilor locale au explorat acest traseu și printr-o serie de evenimente și dezbateri legate de potențialul natural și cultural al zonei, dar mai ales legate de provocările cu care se confruntă – precum deșeurile abandonate.
„În momentul de față nu este clar ce autoritate este responsabilă cu salubrizarea malurilor Dunării, iar această situație trebuie rezolvată urgent. Salubrizarea apelor și a malurilor trebuie să fie considerată o problemă de interes național și nu lăsată doar în grijă autorităților riverane apelor, care de cele mai multe ori nu au resursele și nici capacitatea să o facă”, subliniază Loredana Pană, expert advocacy în cadrul proiectului.
Lipsa infrastructurii de colectare a deșeurilor, precum și slaba informare a populației cu privire la managementul deșeurilor conduc la depozitarea deșeurilor pe malurile nesupravegheate ale Dunării, a mai adăugat ea. „Acestea trebuie folosite sustenabil, pentru ecoturism, să aducă beneficii atât comunității locale cât și biodiversității profund afectate de poluarea necontrolată cu deșeuri.”
Mulțumim pentru remediu!