Ne vedem pe 9 decembrie?
Trăsnete, valuri de căldură și discuțiile din jurul schimbărilor climatice.
Simt, în zona presei de mediu, tot mai multe oportunități de interacțiune cu experți și sunt recunoscătoare pentru toate. Astăzi pentru seria de discuții pe care le organizează pentru media echipa de la InfoClima, o comunitate de cercetători care scriu despre schimbările climatice și știința din jur pentru publicul larg.
Cel mai recent invitat a fost cercetătorul Bogdan Antonescu, care monitorizează activitatea norilor la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE de la Măgurele, și care e preocupat în special de înțelegerea fenomenelor extreme, a riscurilor asociate cu acestea, precum și a posibilelor strategii de creștere a rezilienței în fața acestor fenomene. Antonescu ne-a vorbit despre câteva pattern-uri observate de-a lungul unor zeci de ani.
⚡ Descărcările electrice, spre exemplu, se manifestă mai ales în sud-vestul României, iar întrebarea cercetătorului a fost: care este, de fapt, riscul produs de acest fenomen? Incendiile de vegetație sunt o posibilitate, însă pornesc rar de la descărcări electrice. S-au oprit la victimele. Antonescu și colega lui Felicia Cărbunaru au colectat date bazate pe certificatele de deces verificate la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, inventariindu-le pe cele în care cauza morții a fost trăsnetul. Noi, în țară, am avut un număr mare de decese cauzate de trăsnet între 2000-2006, apoi în ultima perioadă (până în 2015, ultimul cu date colectate) numerele au tot scăzut (de la 40 de victime pe an, am ajuns la aproximativ 20). În ciuda unei scăderi, avem cea mai mare rată de decese de la trăsnete din Europa. Cazurile sunt în special în rural (Mehedinți și Gorj), unde activitatea principală este agricultura, în special la bărbații tineri, mai prezenți pe câmpuri.
Interesant pentru cercetători a fost să înțeleagă cum ar putea fi impactul redus. Țări precum Turcia sau Cehia implementaseră programe de educare a publicului, ceea ce a dus la o scădere substanțială a numărului deceselor. Dincolo de unele avertizări care există și la noi, lucrurile trebuie punctate mai mult, consideră Antonescu. Spre exemplu, am putea avea o săptămână la începutul sezonului furtunilor, în aprilie, în care să vorbim despre ce trebuie făcut sau nu în fața unui fenomen meteo sever. „Lucrurile ar trebui să se schimbe dacă vrem să reducem mortalitatea și expunerea la alte fenomene”. Pe scurt, adăpostiți-vă, dar niciodată sub un copac (suntem safe acasă și în mașină).
🌬️ Tornadele sunt mai rare în Europa, comparativ cu SUA. Asta nu înseamnă că nu pot produce pagube sau că nu pot fi victime, avertizează Antonescu. O tornadă din 1984 a produs mai bine de 100 de victime în Rusia, dar au fost și altele mai recente și serioase. Acum avem în Europa în jur de 250-300 de tornade pe an, care acționează în special în perioada mai-august iar Antonescu spune că le subestimăm riscul în Europa și că vorbim rar despre măsuri de siguranță (când să nu conduci fix spre o tornadă, spre exemplu). În România nu există un hotspot de tornade, însă Dobrogea și Bărăgan sunt zone mai expuse, printre altele din cauza Mării Negre, însă am avut o tornadă celebră la Făcăeni în 2002 și alta mai veche, în 1912 la Brețcu, cu 17 decese, cel mai mare număr de victime din România.
🌞 Valurile de căldură se referă la stresul termic la care e supusă populația când avem fie temperaturi foarte ridicate, fie foarte scăzute. Există un indice dezvoltat de cercetători, cu parametri precum temperatura, viteza de deplasare și îmbrăcăminte, care stabilește efectele fiziologice la care e supus corpul într-un moment X: după bătăi crescute ale inimii, transpirație etc. Una dintre concluziile cercetărilor nu cred că ne surprinde: Printre regiunile cu stresul termic puternic în ultimii ani se numără și sudul României (mai ales București), cu cinci zile „incomode” în plus pe an.
Promisiunile climatice de la COP26
Acum, pe final de COP26 (UN Climate Change Conference of the Parties), cea mai mare întâlnire anuală dedicată schimbărilor climatice, câteva concluzii:
🌱 Scopul principal al COP 26 a rămas să dezbatem, cum putem, la nivel global să nu depășim nivelul maxim de 1.5 grade al creșterii temperaturilor globale.
🌱 China a depus strategia sa de a atinge pragul de 0 emisii până în 2060, dar asta înseamnă cu zece ani mai târziu decât o cere tratatul de la Paris, încheiat între 196 de părți tot la un COP. Iar dacă vreți să rămâneți cu ochii pe ce mai face China și cum afectează clima, vă recomand newsletterul săptămânal dedicat impactului global al țării, semnat de Carbon Brief.
🌱 China și SUA, ca mari poluatori, spun că vor colabora ca să taie din emisiile de metan, că vor scoate cărbunele din circuite, treptat, și că vor proteja pădurile. În timp ce unele țări dezvoltate au arătat cu degetul spre the bad guys ca India sau Rusia, popoare mai sărace le acuză pe cele dezvoltate că au eșuat în a-și ține promisiunile de acordare de ajutor financiar, pentru a face față pagubelor provocate de schimbările climatice.
🌱 Nu există o cooperare la nivel global pentru o tranziție energetice și stocarea emisiilor de carbon. Actuala criză arată necesitatea accelerării tranziției către resurse regenerabile, pentru ca statele să nu depindă de o piață imprevizibilă a petrolului și gazului natural. Dar criza poate fi un catalizator pentru măsuri verzi luate pentru combaterea ei.
🌱 Poate cea mai dezbătută măsură, peste 100 de lideri promit oprirea tăierilor de păduri până în 2030. Experții aplaudă inițiativa, însă amintesc de o înțelegere din 2014 pentru a încetini despăduririle care a eșuat. Despre cele 7.000 de miliarde de tone de carbon pe care le stochează pădurile lumii dar și despre scepticismul cu care e văzută promisiunea puteți citi în National Geographic.
🌱 Mai multe companii (printre care Volvo, care promisese deja că devine full electric până-n 2030) și țări ca Noua Zeelandă, Polonia promit să renunțe la combustibili fosili până în 2040.
🌱 Între timp, se așteaptă un draft final pe care țările să fie de acord să-l semneze, unul care tratează temele de mai sus și pe care nu-l așteptăm cu mult popcorn. Preocuparea principală rămâne să reducem emisiile, dar problema COP-urilor rămâne menținerea entuziasmului spre schimbare și după terminarea congresului.
Climatul de joi, 9 decembrie:
Am luat pulsul fenomenelor meteo extreme și al schimbărilor climatice într-un cadru larg, dar hai să încercăm să le înțelegem și cu o lupă. Sau mai degrabă cu trei.
Mă bucur că sunteți primii pe care am ocazia să-i invit la o discuție despre influența schimbărilor climatice în viețile noastre, de la istoric până la alternative sustenabile, atât cât va putea încăpea într-o oră și jumătate, alături de experți.
Așadar, notați-vă în calendare: Ne vedem joi, pe 9 decembrie, de la 18:30, pe Zoom, cu o parte din echipa InfoClima:
🌱 Pe Bogdan Antonescu l-ați citit la începutul ediției, dar puteți să aprofundați subiectul fenomenelor meteo extreme în articolul său de aici.
🌱 Aritina Haliuc este cercetătoare concentrată pe paleoclimatologie și climatologie istorică. Cercetarea Aritinei analizează impactul schimbărilor climatice asupra mediului și societății de-a lungul istoriei (atât apropiate cât și îndepărtate).
🌱 Sorin Cebotari, fondatorul InfoClima, analizează politici energetice europene, impactul lor, este axat pe sustenabilitate și economie circulară și vrea să aducă mai aproape de public cercetările din lumea schimbărilor climatice.
Veți afla detaliile de logare și din social media și din următoarele ediții ale Re:mediu. Între timp, dacă aveți orice fel de întrebări pentru cei trei, eu am început o listă, așa că dați cu reply-uri oricând. Veniți și live cu ele, sperăm să fie cât mai mult un dialog util.
Alte vești de la avizier
🌱 Apropo de educația de mediu, începe un curs online dedicat jurnalismului și comunicării de mediu. Dacă ești în vreun fel interesat(ă), detaliile și programa sunt pe pagina Universității Babeș Bolyai. Costă 200 de lei și e vorba de 3-4 sesiuni, a câte 3-4 ore.
🌱 Un vot dacă vrei. Ieri am votat pe site-ul primăriei Capitalei pentru proiectul activistei de mediu Irina Breniuc, care încearcă să obțină fonduri pentru crearea unui spațiu dedicat compostării deșeurilor organice. Implică câțiva pași birocratici (să-ți faci un cont) pe care Irina îi explică aici, dar atât de mult îmi doresc să văd Bucureștiul împânzit de locuri în care să ne putem duce cojile de ouă și de morcovi și din apartamente, încât am avut răbdare.
🌱 De stat cu ochii pe pagina Între vecini (plus grupul dedicat), o poveste între comunitate și lucruri făcute împreună la bloc.
🌱 Vrei să afli despre inițiativele și afacerile verzi din țară? WWF a lansat paltforma Treci pe verde, care le inventariază. PS: recomandă-le și tu un loc sustenabil de adăugat pe hartă.
🌱 Plantezi sâmbăta asta? Te mai poți înscrie azi aici.
🌱 PS: Felicitări, Răzvan Teodorescu! Pe tine te-a ales random.org să primești albumul cu munții Făgăraș pus la bătaie acum două săptămâni. Sper că a ajuns cu bine la tine și că-ți face deja poftă de drumeții.