Primăvară cu gânduri despre recuperare și cu jocuri cadou

Despre retragere, recuperare și înflorire. Apoi niște giveaways cu tematică de mediu și schimbări climatice + o invitație la o dezbatere cu deșeuri.

Chiar dacă ultimele zile ne-au trecut prin toate anotimpurile în mai multe orașe, natura revine la viață, arborii înfloresc, pisicile stau la băi de soare, parcă și noi scoatem capetele mai mult din case, în mai puține straturi, cu mai multă poftă de viață ca iarna.  

laur_raboj_doodles

A post shared by Laur Raboj (@laur_raboj_doodles)

Admir de mai multă vreme procesul ăsta natural. De primăvară și vară animalele sălbatice, plantele, arborii se folosesc cât pot de eficient – la cei din urmă mugurii se deschid, frunzele noi ies în față, lăstarii încep să crească și rădăcinile se dezvoltă. 

Asta continuă până în iarnă, când arborii (mare parte din climatul nostru) se pregătesc pentru „adormire”. Totul devine latent, „metabolismul” lor încetinește. Arborii nu consumă multă energie și nu mai cresc. Se-opresc-din-crescut. 

Își păstrează energia, cedează inhibitorilor care le spun „mai ho cu productivitatea, că e timp și la anul, păstrează-te”, tocmai pentru a rămâne în viață și pentru a trece cu bine de sezonul rece; pentru a o putea lua de la capăt cu înmugurirea și toate celelalte procese în primăvara viitoare. Pe scurt, totul intră într-o stare de suspended animation, într-un repaos, pentru a conserva forțele și hrana. 

Ce lecție simplă ar fi și pentru noi. Plantele și animalele nu luptă contra iernii, nu pretind că nu se întâmplă sau că trebuie să trăiască în același ritm din timpul primăverii sau verii. Se pregătesc, se adaptează. Trec prin acte de metamorfoză incredibile. Iar iarna rămâne o perioadă de retragere din lume. 

Winter is not the death of the life cycle, but it's crucible (și pentru oameni), cum scrie și Katherine May în Wintering, cartea din care putem înțelege mai bine de ce „sustragerea” asta e benefică.

Iarna poate fi o perioadă pentru reflexie, pentru recuperare, pentru „reaprovizionare lentă” și pentru „a-ți pune ordine în casă”. Asta nu înseamnă că-mi fac speranța unei lumi în care nimeni nu mai muncește iarna, dar nu pot decât să militez pentru mai puține de „bifat”, pentru mai piano, pentru inspiră și expiră. 

Ce aș vrea să spun e că oricât ne bucurăm de soare, de căldură și de inimi mai ușoare în perioada asta de înflorire, să ne întrebăm și cât ne-am recuperat iarna trecută, dacă a funcționat, și dacă nu, să găsim o cale prin care să nu mai amânăm „iernatul”, wintering-ul data viitoare — chiar dacă e cam tot ce putem să facem în lumile noastre aglomerate și pline de task-uri.

Nu îndrăznim să simțim „mușcătura plină a iernii”, cum subliniază și autoarea în carte, nu ne vine să arătăm în ce feluri ne răvășește. „Trebuie să încetăm să credem că aceste perioade din viața noastră sunt în vreun fel absurde, sau că sunt caracterizate printr-o lipsă a voinței.” 

Iernatul e pe bune și cere lucruri de la noi. Trebuie doar să învățăm să lăsăm procesul în viețile noastre, cum fac și celelalte vietăți de pe planetă. Ceva de rumegat pentru iarna lui 2023–2024 – ce, ție nu ți se pare că se apropie? Știu, mai ai lucruri de demonstrat până acolo. PS: Dacă încă nu simți că ai ieșit din iarna trecută, nu spun la nimeni.

🐦 Acum, însă, dac-ar fi să ne întoarcem la păsările noastre, aprilie chiar e momentul oportun să celebrăm natura din jur și să observăm înaripatele, spune echipa Societății Ornitologice Române (SOR), care chiar azi sărbătorește Ziua Păsărilor.

Suntem încă în plină migraţie de primăvară, iar unele păsări continuă să sosească din cartierele de iernare. Cele care sunt deja aici ne încântă auzul cu cântecul lor şi sunt foarte ocupate cu construirea cuibului, găsirea perechii şi protejarea teritoriului. Ia de ascultă și albumul ăsta cu sunetele naturii, ca să știi după ce întinzi urechea.

🐦 Este un bun prilej să și venim într-ajutorarea păsărilor, conform SOR. Cuiburile artificiale construite corect pot asigura locuri de cuibărit pentru păsările sălbatice. Mai mult, este una din cele mai simple măsuri de conservare prin care putem ajuta populaţiile de păsări să cuibărească în siguranţă în oraşe.

🐦 Iar cu cât ieși mai mult în natură și schimbi cărările, cu atât șansele de a vedea diferite specii de păsări cresc. Nu uita să te echipezi cu un binoclu sau cu o lunetă și, pentru șanse mai mari de reușite, să pornești mai devreme la drum. 

🐦 Te poate ajuta pe drum și determinatorul de păsări al Grupului Milvus, pe Android sau IOS. Acolo poți identifica zeci de specii de păsări. Pentru a ușura recunoașterea speciei găsești elemente precum aspectul, habitatul și culoarea penajului. Ai grijă, ai doar trei vieți, așa că gamification suit, on!

Hai, să avem o lună verde, înmiresmată și cu multe triluri în jur!

---

Giveaway: Terra Futura — Un boardgame despre și pentru natură

Luna asta poate fi și un prilej pentru a juca Terra Futura, un boardgame pe tema schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra Europei și a Sudului global.

A fost creat în cadrul campaniei „Game on! Nu lăsați schimbările climatice să pună capăt jocului!”, coordonată de ONG-ul de mediu ceh Na mysli. Ne întoarcem un pic la Milvus Grup — cum au fost parteneri în proiect, au făcut să ajungă și la mine câteva exemplare din joc, ca să le pot da mai departe către voi! PS cu anticipare — din păcate nu-l găsim în comerț, a fost făurit și a circulat pe țevi interne de mediu, în bule.
Măcar atât.

În jocul Terra Futura, comerțul pe distanțe lungi se face cu jetoane de bani. Cu toate astea, știai că plata cu bani contribuie și la poluarea planetei? Actualul sistem economic global se bazează pe principiile creșterii și maximizării profitului. 

Ca urmare, presiunea pentru o producție mai mare este în continuă creștere. Acest sistem nu respectă limitele planetare, are un impact negativ asupra mediului, sporește inegalitățile în societate și, prin urmare, este nesustenabil pe termen lung.  

💥 Acesta poartă o povară uriașă sub formă de poluare, emisii, pierderea biodiversității și exploatarea celor mai vulnerabile persoane de pe planetă, care lucrează în condiții inferioare standardelor și, adesea, nu primesc un salariu decent pentru munca lor. 

💥 Transportul global nu este legat în mod inextricabil doar de funcționarea economiei globale, ci și de bunăstarea societății. Cu toate astea, în forma sa actuală, este, de asemenea, una dintre principalele surse de poluare a mediului, care contribuie la schimbările climatice și are un impact negativ asupra sănătății umane.

💥 Poluarea este cauzată de mai mulți factori, atât în Terra Futura, cât și în realitate. Costurile mari de mediu pentru producția de bunuri destinate consumului nostru zilnic rămân adesea ascunse. Industria duce la ape reziduale sau la ape de răcire pline de substanțe toxice, fiind astfel principalul poluant atât al cursurilor de apă, cât și al aerului. 

💥 Producția industrială în agricultură contaminează și degradează solul și resursele de apă cu cantități mari de pesticide, amoniac și alte îngrășăminte. Una dintre soluțiile pentru reducerea poverii asupra mediului este reducerea la minimum a volumului de minerale extrase și utilizarea lor mai economică. Acest lucru poate fi realizat, printre altele, prin reciclare și prin utilizarea sporită a materiilor prime secundare.

🛎️ Unele carduri din Terra Futura nu produc poluare — ele reprezintă o tehnologie bazată pe principiile managementului durabil și ale energiei curate. Sursele de energie regenerabilă includ, spre exemplu, utilizarea energiei provenite din apă, vânt, radiații solare, biomasă și biogaz, energia ecologică utilizată de pompele de căldură și energia geotermală.

🛎️ Unele cartoline Terra Futura pot simboliza „absorbția poluării”, adică, printre altele, gestionarea responsabilă a deșeurilor. Din nefericire, în realitate, o mare cantitate de deșeuri ajunge la gropile de gunoi, deși aproape ¾ din acestea ar putea fi reciclate și reutilizate dacă ar fi sortate corespunzător. 

Trăim pe o planetă cu resurse limitate și ar trebui să încercăm să folosim materialele cât mai eficient posibil. O soluție fezabilă este așa-numita economie circulară, care se inspiră din ciclurile naturale, perfect închise, fără deșeuri.

↪️ Mi-ar fi plăcut să-ți spun că am apucat să testez jocul, dar și eu iernez cu întârziere. Vreau, în schimb, să pun la bătaie cele trei jocuri. Spune-mi într-un comentariu direct pe Substack (nu reply la mail!), sub această ediție, dacă vrei unul, până pe 5 aprilie. Voi trece toate numele prin random.org și te anunț tot acolo dacă ai fost norocos. ↩️

---

Adevăr sau reciclare — ți-era dor să vorbim despre plastic?

Nu mă pot opri! Mai am un cadou pentru voi. Adevăr sau Reciclare este un alt joc care va ajunge la adolescenți, prin școlile cu care lucrează echipa ASAP România pe partea de colectare selectivă a deșeurilor.

❗ Le mulțumesc că s-au gândit la mine și vreau să-l dau și eu mai departe. Același principiu ca la jocul de mai sus: comentează pe Substack sub ediție, dacă-l vrei, tot până pe 5 aprilie și acușica te trec prin random.org (nu te înscrie pentru ambele jocuri, că nu-i frumos). Aici am un singur exemplar.

Principiul de la Adevăr sau Reciclare e simplu. Ai mai multe cartoline cu myth-busting din lumea reciclării. Citești afirmațiile, zici dacă e adevărat sau nu, și dacă ai dreptate, câștigi puncte (răspunsurile sunt pe spate). Dau din cărți doar două:

🗑️Da sau ba? Arderea plasticului este o variantă eficientă de înlăturare a deșeurilor din plastic. Re: BA! — Prin ardere, plasticul emană multe substanțe dăunătoare omului. Printre ele — anumite dioxine responsabile pentru apariția anumitor forme de cancer.

🗑️ Da sau ba? Ambalajele din plastic cu capac și etichete nu pot fi reciclate? Re: BA! — Capacele și etichetele ambalajelor trebuie îndepărtate în timpul procesului de reciclare. Înainte de a le arunca în coșul pentru reciclabile, spală ambalajul și lasă-l să se usuce. Resturile de alimente sau lichide pot contamina alte deșeuri reciclabile cu care intră în contact.

Mai multe detalii despre joc de la creatorul său, Alex Zamfir, aici.

---

Reciclăm și respirăm pe 7 aprilie

V-am zis că e lună cu multă viață. Dacă tot suntem la reciclare, One World Romania te invită pe 7 aprilie, de la 16:00, la ARCUB, în București, să te prezinți cu gunoiul de acasă la o dezbatere despre reciclare.

My kind of party: Vino cu cel puțin un ambalaj sau un produs în privința căruia nu ești sigur dacă, cum, unde se reciclează, iar Adriana Gheorghe, specialist în managementul deșeurilor din partea Ecoteca, îți va răspunde pe loc. La final vom avea o listă bună de lipit pe frigider.

Auzim prea des că Bucureștiul este una dintre cele mai aglomerate și poluate capitale din lume. Că noxele ne iau ani din viață. Că gunoiul o să ne îngroape. Și dacă vrei să schimbi ceva, nu știi de unde să începi și nici nu poți măsura impactul acțiunilor tale, așa că fiecare abandon contribuie la împlinirea profeției.

Sunt totuși lucruri mici pe care le putem face și le putem și cuantifica.
Ne vedem acolo!

---

Re:Mediu & Lidl România prezintă: Plasticul apă nu se face

Asociația Montană Carpați a început Plasticul apă nu se face, proiect care își propune să curețe și să deschidă discuții despre râurile Olt, Jiu și Ialomița – care duc zilnic, în cursul lor, tot mai multe deșeuri. 

Proiectul cuprinde, în primul rând, discuții cu localnicii pentru a înțelege contextele în care trăiesc și pentru a putea, împreună cu ei, să propună soluții pentru un mai bun management al deșeurilor și, desigur, pentru o natură montană mai curată. 

Pentru a putea face o schimbare, avem nevoie să cunoastem problemele reale. Daca ești sau știi pe cineva din următoarele localități, organizatorii te roagă să completezi chestionarul sau să-l dai mai departe. Fiecare răspuns ajută la găsirea soluției potrivite:

⚡ Pentru Azuga, Sinaia, Moroeni scrie aici
⚡ Pentru Sâmbăta de Sus, Vistea de Sus, Voivodeni scrie aici
⚡ Pentru Baia de Aramă, Padeș, Cerna Sat scrie aici

Primordială este colaborarea dintre autorități și localnici, așa că parte din proiect sunt experimente cu diferite tipuri de deșeuri, ateliere de reutilizare a plasticului sau seri dedicate filmelor și documentarelor despre natură și biodiversitate cu dezbateri la pachet. 

Nu în ultimul rând, sunt în plan o serie de panouri educaționale personalizate în locurile cele mai sufocate de deșeuri, atât cu informații despre colectare selectivă, cât și despre felurile în care deșeurile poluează și afectează biodiversitatea apelor – am văzut majoritatea, cred, cel puțin o poză cu un pește sau o țestoasă care a înghițit paie din plastic, dopuri sau brichete care ajung în ape. 

Pe finalul proiectului, în septembrie, vor urma și acțiunile de igienizare atât de necesare pe albiile râurilor montane, cu fiecare comunitate în parte. Poate intri în categoria celor care cred că igienizările nu mai sunt suficiente pentru protecția mediului – pentru că fac parte dintr-un cerc vicios. Sau poate ești în barca celor care continuă să le strângă, în lipsa altor măsuri instituționale mai ferme. Dacă faci parte din a doua categorie, te poți abona la newsletter-ul AMC, pentru când se vor da strigări de voluntari.

Pe calea asta, localnicii din zonele vizate vor reclădi cu natura o relație peste care poate doar se pusese praful. Râurile de la ei de acasă vor fi mai puțin contaminate, iar ei vor fi primii beneficiari, atunci când vor petrece timp în natură. Speranța proiectului e ca oamenii să continue să aibă grijă periodic de zonele vecine râurilor ca de un „acasă” colectiv.

Proiectul „Plasticul apă nu se face” e parte a programul Cu Apele Curate, implementat cu sprijinul Lidl România. Acesta face apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării și afluenților săi și se adresează atât localnicilor, cât și autorităților publice care ar putea ajuta în protejarea zonelor pe termen lung.

Dacă îți sună a ceva în ce-ai vrea să te implici, îi poți cere mai multe detalii despre nevoi coordonatoarei proiectului, Cristina Rotaru: cristina.rotaru@asociatiamontanacarpati.ro. Iar dacă vrei să susții activitățile AMC și pe mai departe, poți face o donație aici. 

---