Rolul societății civile: Să obțină resurse pentru conservare și reconstrucție
Soluții pentru prevenirea incendiilor de vegetație, nevoia de proiecte de mediu pe termen lung și un festival în natură.
Cred că simțim cu toții că trăim o vară complicată (după trei ani complicați). Valuri de căldură, incendii de vegetație, secetă, economie la apă potabilă. Intru direct în pâine și vă recomand Incendiile de vegetație, de la cauze la posibile soluții, un articol scris de Alexandru Luchiian pentru InfoClima despre previziunile cercetărilor pe termen lung legate de incendii, dar și despre potențiale soluții tehnice care să ajute în prevenirea lor.
Alexandru a pus baza unor proiecte precum Strop de aer – rețea ce măsoară calitatea aerului, Strop de rouă – proiect care vine să informeze populația despre calitatea apelor de suprafață din România sau Spot Fire, proiectul care dorește monitorizarea și alertarea în cazul incendiilor de vegetație, prin amplasarea mai multor senzori în apropierea terenurilor vulnerabile.
În medie, aproximativ 65.000 de incendii au loc în Europa în fiecare an, arzând aproximativ 500.000 de hectare de terenuri sălbatice și păduri; cea mai mare parte a suprafeței arse, peste 85%, se află în regiunea mediteraneană europeană.
61% dintre acestea sunt păduri a căror regenerare va dura mulți ani. Aproximativ 25% dintre zonele care au ars în Europa se aflau în interiorul siturilor Natura 2000: peste 136.000 hectare – aproximativ 40% din suprafața totală distrusă de foc în 2020 , asta înseamnă ceva mai puțin decât în 2019, dar peste media ultimilor nouă ani.
România a fost cea mai afectată țară din Uniunea Europeană de incendiile de pădure în 2020. La fel ca în 2019, țara noastră a însumat din nou aproape jumătate din suprafața distrusă de incendii tot în cadrul siturilor Natura 2000, cea mai mare suprafață fiind în Rezervația Biosferei Delta Dunării;
Dacă în trecut incendiile de vegetație erau prezente doar în zona mediteraneană, odată cu schimbările climatice și încălzirea globală, incendiile au început să devină o amenințare tot mai mare și pentru Europa Centrală și de Nord.
Vara, mai ales, știu că ne cam dorim să ne strângem în jurul unui foc de tabără, seara, în locuri ferite, în mijlocul naturii. La finalul articolului găsești și un ghid de bune practici pentru asta.
🔥 Printre sfaturi:
Nu face foc decât în locuri permise, la adăpost de vânt, curățând terenul din jur de orice material ce se poate aprinde;
Nu face foc în caz de vânt puternic și pe timp secetos;
Nu părăsi niciodată focul făcut înainte de a te asigura că s-a stins complet.
💡 Studiile au arătat că schimbările climatice au dus și la creșterea frecvenței de apariție și a intensității valurilor de căldură. Pentru a înțelege mai bine și acest fenomen, îți recomand acest articol al cercetătorului Bogdan Antonescu.
💭 În perioada asta, odată cu valurile de căldură, secetă și expunerea la incendii, apar și cei care neagă schimbările climatice (și la noi, dar prefer să nu propag link-uri). Agenția France-Presse a demitizat deja niște informații și hărți false, dar e important să contribuim la combaterea lor, argumentat. Uite trei resurse care pot fi folosite în discuții, poate cu mai multe șanse dacă sunt încercate 1-1:
💭 Mi s-a părut mereu succint ghidul acesta de la NPR (engleză), pe categorii, din care putem forma argumentele. În română, găsiți o combatere a miturilor și în Partea 1 și Partea 2 a articolului Schimbări climatice, adevăr sau ficțiune.
💭 BBC a reacționat recent cu un ghid pentru cum să vorbim cu cei care neagă existența schimbărilor climatice. Lecția cea mai importantă este că nu funcționează mereu cu prezentarea dovezilor științifice, ba s-ar putea ca oamenii să devină tot mai defensivi dacă insiști.
Uneori trebuie să-i abordezi pe „terenul” convingerilor lor. În articol vei găsi exemplul unui om religios pe care fiul încearcă să-l convingă prin filtrul lui: „Să presupunem totuși că există (schimbările climatice), nu ai avea, atunci, responsabilitatea morală să ai grijă de ce a lăsat Dumnezeu pe Pământ?”
💭 Am descoperit și Frontiers for Young Minds, un site care „traduce” cercetări într-un limbaj simplificat cu ajutorul cercetătorilor tineri, pentru cei tineri, ca să-i apropie de știință. E colorat, prietenos și cu articole destul de scurte, util nu doar pentru copii, ci pentru oricine vrea să fie la curent cu ce se mai studiază prin lume. Găsim și aici o recapitulare despre impactul schimbărilor climatice, dar și alte articole utile ce țin de mediu.
Mulțumesc celor ce mă susțineți cu donații recurente. Mă ajutați constant să plătesc pentru drumurile pe care le cutreier spre orașe sau păduri, precum și să continui Re:Mediu pentru toată lumea din listă.
Mulțumesc și oricui dă edițiile mai departe, luna asta am trecut pragul de 2.000 de abonați cu ajutorul vostru, iar asta mă bucură mult (ba chiar mergem vertiginos spre 2.100, deși eu mă mișc greoi cu promovarea lui).
Gala Societății Civile: „E nevoie de lucru împreună, e nevoie de continuitate.”
Evenimentele prin care trecem ne arată că e nevoie de o educație climatică/ de mediu tot mai mare. Anul acesta fac parte și din juriu la Gala Societății Civile (GSC) pentru proiectele înscrise la categoria mediu. M-am bucurat și am așteptat entuziasmată să descopăr multe inițiative de conservare, însă au fost, într-un final, cinci proiecte înscrise.
Dincolo de recunoașterea pe care ar aduce-o GSC, un festival care anul ăsta ajunge la cea de-a XX-a ediție, mi se pare relevant să aflăm unii despre ceilalți, e loc de networking, de creionat noi relații cu oameni cu scopuri comune. Așa că haideți cu mai multe înscrieri anul viitor, mai ales cei la început de drum.
În cele 19 ediții de până acum, Gala Societății Civile a premiat peste 840 de inițiative care au adus schimbări pozitive majore în societate, proiecte generate de sectorul neguvernamental, care investesc în România și în viitorul său.
Într-o scurtă discuție organizată de GSC și cu ceilalți jurați, Claudiu Butacu, Inginer, Co-Fondator EfdeN & energiaTA și Florin Stoican, Președinte Asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, vorbim despre proiectele înscrise în competiție anul acesta, dar și în general, despre protecția mediului.
Ce ne-a plăcut la înscrierile din acest an:
[Claudiu:]
Proiectele pe care le jurizez la GSC mă ajută să testez cum stăm la capitolul “must have” pe sustenabilitate. Cât trebuie pentru mediu și cât trebuie pentru vreun indicator de vizibilitate al finanțatorilor. Mă bucur să văd proiecte care sunt la început de drum, care pornesc cu resurse proprii și care atrag tineri și voluntari care luptă pentru cauză, decât pentru finanțări. Mi-a plăcut să văd un interes organic pe care generațiile de tineri îl au din ce în ce mai vizibil și cred că se sprijină unii pe alții pentru a promova cât mai mult din valorile care îi definesc, ne definesc și ne vor defini în următorii ani.
[Florin:]
Diversitatea și faptul că apar organizații tinere, cu suflu nou. Dar este totuși trist că sunt puține proiecte de mediu înscrise comparativ cu alte sectoare și că România e în urmă față de alte țări în ceea ce privește dezbaterea problemelor de mediu, participarea publicului la elaborarea politicilor de mediu, interesul politicienilor și implicarea autorităților în problematicile de mediu.
[Eu:]
Mi-a plăcut să descopăr comunitățile locale, oameni care încearcă să facă lucruri la ei acasă. Încrederea se capătă pe termen mai lung dacă acționezi și pentru protejarea colțului din care vii sau în care trăiești, așa că sper să tot aflu de ele.
În ce zonă ar trebui redirecționată atenția pentru un impact mai mare?
[Claudiu:]
Organizațiile încep să fie din ce în ce mai interesate să colaboreze, e un sentiment plăcut, văd din ce în ce mai multe care nu mai pornesc de la zero, ci vin cu soluții care să completeze demersul altor organizații cu vechime.
Aliniera la o strategie bine definită ar ajuta și mai mult, faptul că obiectivele de dezvoltare durabilă au ajuns în atenția publicului larg din ce în ce mai des ajută să înțelegem mai ușor categoria în care activează un proiect, beneficiile duc la o aliniere pentru rezolvarea cauzelor identificate.
Simt nevoia unor intervenții sistemice, pe care organizațiile mari le pot avea dacă pornesc dialog și cu decidenții și pot educa audiențe mai mari. Există proiecte care pot deveni exemple de bune practici și pot promova soluții inovatoare, inspirate poate de peste hotare sau care au la baza cercetări noi și mai sunt proiecte care împreună cu parteneri finanțatori pot muta munții din loc.
[Florin:]
Cel mai des, și asta se întâmplă de ceva ani, focusul este pe managementul deșeurilor și plantarea de păduri. Asta arată că suntem defazați față de restul Europei și că de mulți ani nu reușim să ne rezolvăm aceleași probleme: curățarea apelor, pădurilor și câmpurilor de gunoaie, colectarea selectivă a deșeurilor, reciclarea acestora și tăierile ilegale.
În primul rând, cred că nu am reușit încă să avem un impact sistemic ca societate civilă. Suntem încă la stadiul inițiativelor și proiectelor punctuale, care chiar dacă au rezultate, ele sunt locale și nu pot genera schimbări sistemice la nivel de societate, rămân picături în paharul de apă al problemelor de mediu ale României.
E nevoie de coalizare, e nevoie de lucru împreună, e nevoie de continuitate, e nevoie de trecere de la proiecte care tratează efectele la cele care identifică, se uită și tratează cauzele. Și avem nevoie de vizibilitate pentru a putea să ne facem auziți și ascultați în societate și de către decidenți.
[Eu:]
Ce observ în ultimii ani e o lipsă a cuplării nevoilor din teren cu ce spui că vrei să faci (unele lucruri sunt promise pentru a fi eligibil proiectul pentru finanțări). Îmi pare că e nevoie de o muncă mai mare de predocumentare a zonei în care urmează să activezi ca ONG, ca apoi când depui o aplicație pentru fonduri să înțelegi clar lipsurile, pentru că ai vorbit cu locuitorii, cu actorii implicați.
Activitatea societății civile din ultimii 20 ani, pe mediu:
[Claudiu:]
În continuă creștere, simt că putem îmbunătăți mult proiectele existente dacă experți, oameni din industrie, companii, competiții pot da feedback și pot îndruma mai mult echipele care-și asumă astfel de proiecte. Este încă o dificultate în a fi finanțat, mai ales dacă ești o organizație la început de drum, gradul de retenție al oamenilor din proiecte, cred că orice proiect performant este în fond o pepinieră, iar câțiva din cei care au gândit proiectele tind să migreze către companii sau medii mai bine finanțate, decât cel al ONG-urilor.
[Florin:]
Reactivă. Suntem o țară plină de probleme de mediu și încercăm să rezolvăm urgențele. Nu avem timp și resurse să ne ocupăm de probleme pe termen lung, de strategii, de tratarea cauzelor. Activitatea ONG-urilor e frumoasă, dar punctuală și din păcate concentrată mai mult pe efecte decât pe cauze. Și aș spune ineficientă, atâta vreme cât nu reușim prea mare impact sistemic și trebuie să revenim iar și iar cu aceleași intervenții.
[Eu:]
Mă bucur că de la momentul Roșia Montana, începutul activismului de mediu în România, sunt tot mai mulți angrenați în lupte. Însă protecția mediului încă rămâne o bulă. Vorbim tot între noi, cei care suntem de acord că e nevoie să facem mai mult, cei înscriși și la acest newsletter, dar e muncă multă de făcut în teren. Mă tot gândesc la cum facem (pe termen foooarte lung) să micșorăm golul ăsta, să traducem în toată țara știința schimbărilor climatice, a biodiversității, printr-un limbaj și prin acțiuni care să arate mai simplu beneficiile ce pot veni pentru omenire din protejarea mediului?
Dar în viitor cum o vedeți?
[Claudiu:]
Mai bogată în proiecte, mai bogată în finanțări, dar dacă strategiile de finanțare nu sunt orientate către a rezolva problemele sectorului, vor fi mai puține inițiative din punctul meu de vedere. Se vor canibaliza proiectele pe bugetele care caută aceleași soluții care au impact cunoscut, relevant pentru companii.
Aș promova mai mult inițiativele care să riște mai mult, aș schimba indicatorii de performanță. M-aș uita la un indicator nou, poate de curaj asumat; la inițiative care ne pot aduce noi soluții, care să ne ducă mai repede la o normalitate și să nu mai finanțăm doar performanța sau livrabilele trecute într-un contract de sponsorizare.
[Florin:]
Un lucru e cert: Vrem nu vrem, trenul UE la care suntem legați ne duce în direcția bună, iar UE în acest moment este locomotiva schimbării în lupta cu schimbările climatice. Acest subiect urcă, astfel, tot mai sus pe agenda publică, pe masa politicienilor, atenția acordată vine la pachet cu resurse financiare pentru mediu și o mulțime de pârghii cu care și societatea civilă poate acționa asupra decidenților pentru a ajunge la generarea unor schimbări sistemice în bine.
România are o poziție privilegiată în UE, fiind țara cu una dintre cele mai bogate biodiversități, cu resurse naturale importante și încă bine conservate. Are astfel oportunitatea, și aici văd rolul societății civile, de a ghida decidenții în această direcție, de a obține resurse importante pentru conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural, dar și pentru reconstrucție ecologică și de a aduce astfel prosperitate și bunăstare comunităților și satisfacții vizitatorilor.
Suntem lider la biodiversitate, deci ar trebui să devenim și lider al conservării ei și a obținerii de beneficii de pe urma conservării. Sper și cred că inițiativele societății civile pentru conservarea patrimoniului, educație, ecoturism, dezvoltare durabilă, reconstrucție ecologică vor fi tot mai multe, mai diverse și mai de impact.
PS: Câștigătorii competiției GSC 2022 vor fi anunțați în cadrul festivității de premiere, la finalul lunii septembrie.
Re:Mediu și Lidl România prezintă: Colectarea selectivă din tot mai multe școli
Programul ASAP, demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Lidl România își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.
România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene când vine vorba de rata colectării și a reciclării deșeurilor municipale. În 2019, s-au reciclat doar 11,5% din totalul de deșeuri. Studiul realizat de organizația Act for Tomorrow arată și că în apele din România microplasticul este prezent în cele mai importante 16 surse de apă de pe teritoriul țării: 21 de probe au fost prelevate din sticle de apă și suc, flacoane, pungi, folii, haine, iar toate conțin diferite tipuri de plastic.
ASAP România vrea să întâmpine una dintre nevoile țării la nivel legislativ și de infrastructură: problematica deșeurilor din plastic. Lipsa unui sistem unitar de colectare și reciclare atrage sancțiuni grave din partea Comisiei Europene și are nevoie de mai multe forțe, unite cât mai repede. Dacă în anul 2021 programul a început cu acțiuni de informare în școli, din 2022 ASAP face eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale.
Totul a început în 69 de unități de învățământ din Sectorul 6 al Capitalei, iar pentru anul școlar ce urmează, discuțiile se vor concentra pe demararea programului în celelalte sectoare din Capitală, precum și în orașe ca Buzău, Cluj, Craiova, Galați, Suceava și Timișoara. Alte regiuni vor mări lista pe măsură ce există deschidere și din partea autorităților locale implicate.
Astfel, ASAP lucrează pe următoarele direcții:
Asistă instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizează analize comparative între școli, pentru a îmbunătăți sistemul de management al deșeurilor.
Organizează sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie să-l predea mai departe către elevi.
Organizează sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor. Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt deschise pentru toate școlile din țară care s-au înscris deja în program sau vor să se înscrie, scopul mai mare fiind implementarea unui sistem național de management al deșeurilor.
Sprijină școlile pentru eficientizarea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor reciclabile, alături de calibrarea optimă a volumului, distribuția și amplasarea recipientelor dedicate colectării selective în interiorul și la exteriorul școlilor;
Sprijină școlile pentru colectarea și corelarea de date de la furnizorul de salubritate contractat de autorităţile publice pentru ridicarea atât a deșeurilor reciclabile, cât și a celor menajere, cu obiectivul de a urmări calitatea colectării pe fracţii și a aduce îmbunătăţirile necesare în timp real.
În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011).
Ultimele studii arată că producția de plastic va crește cu 40% în următorul deceniu, așa că e esențial ca activitatea de colectare selectivă să facă parte din viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților, spune Andrei Borțun, fondatorul programului ASAP, „să fie la îndemâna lor, devenind, astfel, o obișnuință.”
Explorare: Ne vedem între 5-7 august la Făgăraș Fest?
Dragilor, în primul weekend din august (5-7) se întâmplă în Avrig Făgăraș Fest, adică multe evenimente care să ne conecteze mai mult cu natura, la poalele crestei-vedetă a țării.
Se întâmplă de la ture de trekking pe urmele animalelor sălbatice, până la plimbări matinale de ascultat păsările, explorări ghidate în cultura și istoria din Avrig, chiar și ture de canyoning (acestea contra cost; 280 lei/ persoană), plus multe activități pentru copii (precum un atelier cu materiale din natură sau cort de știință).
Pe lângă asta, pentru cine nu l-a văzut, festivalul se deschide vineri seara cu o proiecție a documentarului România Sălbatică, iar sâmbătă continuă cu concerte. Poate ne vedem pe-acolo! (Sunt și locuri de cort 50 lei/ zi, de rulote 70 lei/ zi, în cadrul Complexului Turistic Brândușa).
