[Scrisoare de la COP27 #9] COP-ul Biodiversității

Până pe 18 noiembrie ne citim din Egipt, de la #COP27 - conferință anuală la care se dezbat felurile în care putem combate schimbările climatice. Astăzi despre cum se apropie COP-ul Biodiversității.

Ieri a fost ziua Biodiversității la COP27, în Sharm el-Sheikh. Am auzit de mai multe ori cum biodiversitatea și criza/ schimbările climatice sunt interconectate și interdependente. Pierzi din biodiversitate, schimbările climatice devin mai vizibile. Adică pierzi din arbori, spre exemplu, pierzi din umbră, din umiditate, cresc temperaturile, crește pericolul de inundații. Am avut câteva momente în care nu am înțeles de ce vorbim despre asta, aici. Discuțiile au părut, până acum, prea avansate ca să mai reluăm discursul ăsta (evident), dar presupun că peste tot – repetiția e mama învățăturii.

Cu alte cuvinte, biodiversitatea nu e nice to have, it is a must. Și trebuie să „atacăm” problemele astea două împreună. Biodiversitatea e o chestiune care ține de adaptare, de mitigare, de pierderi și daune – toate subiecte principale pe agenda de la COP27 și ar trebui să fie, mai mult, cu subiect și predicat, parte din agenda asta.     

Mai mulți au amintit că în câteva săptămâni urmează în Montreal CBD COP15. Știu, e confuzant. CBD vine de la Convention on Biological Diversity, COP pentru că e tot Conference of the Parties. Da, e o întreagă întrunire separată pentru biodiversitate. Practic, vocile de la COP strigă spre negociatori să creeze un cover decision (rezoluția finală) puternică, ambițioasă, ca la CBD să se dezvolte un framework robust pe biodiversitate, care să completeze această rezoluție din Egipt. 

Biodiversitatea se deteriorează în toată lumea, iar declinul ăsta va continua cu scenarii business-as-usual (pe scurt — ca și până acum). CBD adună din nou liderii din toată lumea ca să se pună de acord pe un nou set de ținte pentru următorul deceniu, prin procesul Post-2020 Global Biodiversity Framework.

Ambiția cea mare e ca societatea să se transforme așa mult în relația cu biodiversitatea, încât până în 2050 să existe o singură viziune, comună: aceea de a fi în deplină armonie cu natura. Conferința din Montreal o să pună lupa, printre altele și pe mecanismele prin care o să fie folosită natura — musai cinstit și echitabil pentru toate părțile.

Cel mai drastic mesaj de la știință pentru umanitate e că am ajuns în Antropocen, spune Johan Rockström, directorul Potsdam Institute of Climate Impact Research. Dacă în ultimii 11.700 de ani, după ultima mare epocă glaciară (Paleolitic), am intrat în epoca Holocen (în traducere „cu totul nou”), nevoia de a numi o nouă epocă e din ce în ce mai acceptată.

Asta pentru că din ce în ce mai mulți experți sunt de acord că activitățile umane din ultimii 70-80 de ani, de când am început industrializarea, au modificat ecosisteme, au accelerat extincția unor specii și au schimbat compoziția chimică din aer, oceane și soluri.

Așa am ajuns la Antropocen (unde Anthros, în greacă, înseamnă om, uman). Pe lângă un milion de specii din opt milioane, cu totul, care sunt în pericol să dispară, și pandemia este tot o manifestare a Antropocenului și exploatărilor nesustenabile, spune Rockström – exploatăm natura, virușii își croiesc drum din sălbăticie, se transformă în pandemii. Și să nu uităm că în 2021, pe 29 Iulie deja folosisem toate resursele biologice de care pământul avea nevoie pentru regenerare, pe tot parcursul anului.

Protejarea cu îndârjire a biodiversității este fundamentală pentru o dezvoltare rezilientă a ecosistemelor; mai exact, spune Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), avem nevoie să ne protejăm între 30-50% din pământul, fluviile, oceanele planetei (există și propunerea 30% by 2030 — adică să conservăm cel puțin 30% din planetă până în 2030). Momentan, protejăm, sub o formă sau alta, cam 15% din teritoriile lumii.   

Toate scenariile IPCC arată că pământul și oceanele vor mai continua o vreme să fie reziliente, să echilibreze, să răcească, dar că ecosistemele sunt vulnerabile și că sunt mai multe limite ale planetei care sunt deja atinse și depășite (precum poluarea apelor și a aerului). Aici ai detalii despre cele nouă limite planetare.

 Sursa foto: Stockholm Resilience Center

Așa că ambițiile globale formulate de Națiunile Unite, sau promisiunile naționale ale statelor la COP nu ar trebui să se învârtă doar în jurul reducerii emisiilor – dacă continuăm să pierdem din natură, putem spune pa-pa la orice Acord de la Paris. Ca și-n cazul schimbărilor climatice, cercetătorii au închegat o listă de 10 nevoi din spatele biodiversității, bazate pe știința și stresorii ecosistemelor. Printre ele: să folosim pădurile sustenabil, să ne transformăm practicile agricole, să promovăm habitatele bio-culturale sau să ne concentrăm pe educație de mediu (+ să asigurăm acces public la știință, la date). 

Comisarul european pe Environment, Oceans and Fisheries, Virginijus Sinkevičius, a avertizat că nu mai avem timp și că lumea de mâine depinde de ce facem azi. Poate că una dintre cele mai mari „reparații” de anul ăsta, a spus Sinkevičius, e faptul că am adoptat în vocabularul internațional și oficial termenul de „nature based solutions”, care nu existase până atunci. 

A amintit și că Uniunea Europeană deja a anunțat că își va dubla fondurile dedicate pentru biodiversitate. „dar să fim realiști, să nu vindem o iluzie că dacă vom crea noi mecanisme, vom crește fondurile”, a mai spus comisarul, „trebuie să lucrăm cu ce avem, să începem să implementăm; și să nu uităm că suntem cu doi în urmă în tranziție din cauza pandemiei”, de aici și întârzierea muncii la CBD – unde va fi o presiune mai mare pe definitivarea cadrului, pentru acțiuni palpabile și imediate.   

Trebuie doar să înțelegem mai repede (și în ranguri mai înalte) că fără ecosisteme sănătoase, „lupta nu are niciun sens”. Deci în decembrie all eyes on CBD COP15, la Montreal (7-19 decembrie), da? 

PS: Discuțiile „amuzante” din jurul CBD sunt că liderii lumii, de fapt, nu au fost invitați să participe, doar miniștrii – ceea ce până la urmă e un alt fel de a transmite un mesaj, dar de urmărit dacă lucrurile vor rămâne așa.

---

🚌 Partener de drum la COP27 îmi e BRD – Groupe Société Générale. Găsești updates de aici și pe pagina lor de Linkedin, în cadrul proiectului BRD Climate Change Insider.🚌