Centura Verde a Capitalei și rolul ei în ce respirăm
Cele trei comisii de la Senat (mediu, păduri și juridica) au votat pentru ințiativa legislativă depusă la Parlament de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.
Dacă ultima oară ți-am povestit despre modificările legislative care-ar împuțina spațiul verdei al Capitalei, astăzi vreau să mai recuperez un subiect-restant care vine cu vești bune:
Propunerea legislativă a platformei Împreună pentru Centura Verde, care așteaptă să intre la Camera Deputaților, for decizional, vine în contextul poluării din București și al tăierilor de păduri din jurul Capitalei și presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului.
Totodată, proiectul poate fi fundația pentru viitoarea Centură verde București-Ilfov – sunt de acord zeci de ONG-uri, grupuri civice și persoane publice care și-au unit forțele sub umbrela platformei.
Dezvoltarea urbană este interconectată ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov, iar pădurile dimprejur pot asigura o protecție sporită, pot crește calitatea aerului (și apoi a vieții) și pot opri anumite dezvoltări imobiliare care ar perturba ecosisteme și care ne-ar afecta starea de bine, pe termen lung.
În Viena, spre exemplu, acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au realizat ce importantă este nevoia de protecție a spațiului verde. În acest moment, subliniază echipa platformei pentru Centura Verde, Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. (Pe lângă Austria, sunt mai multe țări europene precum Polonia sau Lituania, care recunosc rolul special al acestor categorii de păduri și le acordă o protecție sporită).
Rolul pădurii în jurul unei localități
🌳 Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai, de aici și motivația din spatele campaniei. Astfel de păduri din jurul orașelor (mai ales cele mari, precum București) au un important de protecție. De aceea, spun membrii platformei, trebuie protejate prin legislație primară și prin norme clare care să interzică exploatarea lemnului din aceste zone.
🌳 Pădurile dintr-o centură (și nu numai) mai oferă: peisaj armonios, recreere și sănătate, biodiversitate și conservarea speciilor. Iar conform legii în vigoare, funcția principală a acestor păduri este cea socială, mai importantă decât cea economică.
🌍 Toate vin într-un context pe care nu-mi place să-l repet: Bucureștiul este în topul celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană – iar România este în infringement, bașca are și o condamnare de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul din București pe care-l respirăm dar n-ar trebui;
🧍 Iar despre spațiul verde pe cap de locuitor, știu, v-am mai spus că stăm prost – în jur de 8 mp în loc de cei 26 mp propuși prin lege. Să mai spun că, potrivit Raportului privind starea mediului pe anul 2022, avem mai puțin de un arbore de om în București, când UE ne recomandă trei. Treaba asta ne afectează pe toate planurile: sănătatea noastră fizică și mentală, climă, infrastructură, turism, biodiversitate, riscuri de hazarde naturale și, în general, calitatea vieții locuitorilor.
⏰ În același timp, pădurile din jurul Bucureștiului – ultimele rămășițe ale codrilor Vlăsiei, spre exemplu – dispar constant. Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Bucureștiul are cel mai mare deficit de vegetație forestieră din țară (3%). Iași e la 18%, Cluj la 24% și Timiș la 12%. Datele, arată expunerea de motive pentru modificarea legii, vorbesc despre nevoia creării unei categorii legislative speciale care să protejeze fondul forestier din jurul marilor orașe.
🚑 În speță, tăierile masive ale pădurilor din jurul Capitalei au nevoie de o intervenție legislativă urgentă, spun inițiatorii platformei, alpinistul și activistul Alex Găvan și conservaționistul Florin Stoican. Pădurile Băneasa, Corbeanca și Vlădiceasca, dar și arii naturale protejate, precum Scroviștea, Snagov, Cernica și Situl Natura 2000 Căldărușani Dridu sunt doar câteva dintre pădurile din jurul Bucureștiului în care s-au făcut tăieri în ultimii ani, deși locuitorii le-au protestat și sesizat.
Legislația confirmă importanța pădurilor urbane
📖 Printre principalele probleme din Strategia Forestieră Națională 2018-2027, subliniază în expunerea de motive pentru păduri periurbane deputatele inițiatoare Diana Buzoianu și Oana Cambera, regăsim: „legislație excesivă; inconsecvența și incoerența legislativă din domeniul forestier”, dar și „lipsa unei corelări eficiente a prevederilor legale din domeniul silviculturii cu reglementări din alte domenii”.
📖 De asemenea, Strategia Națională pentru Păduri 2030 va urmări creșterea suprafeței pădurilor în zone urbane și periurbane „în vederea asigurării conectivității peisajului, până la sfârșitul anului 2026” și identificarea suprafețelor potrivite pentru plantarea a cel puțin 350 ha de păduri urbane, periurbane sau coridoare verzi.
📖 Același document vorbește și despre cum să identificăm și să gestionăm pădurile cu rol socio-cultural, din 2025 – dar cu norme și reglementări care probabil vor fi implementate pe final de deceniu. Între timp, zeci de mii de hectare din pădurile cu rol socio-cultural identificate sunt gestionate fără reglementarea producției de lemn.
📖 Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede și el mai multe zone cu păduri urbane — cu cel puțin 500.000 de metri pătrați plănuiți pentru locurile expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații. PNRR subliniază importanța acestui tip de pădure și de aici nevoia ca, în primul rând, pădurile rămase la marginea orașelor să fie protejate.
Recapitulare de beneficiile ecosistemice
🌳 Sunt numeroase studii care au confirmat de-a lungul timpului că pădurile urbane și periurbane îmbunătățesc calitatea aerului prin eliminarea directă a poluanților din aer și prin compensarea cantităților de dioxid de carbon emise în atmosferă.
🌳 Totodată, pot diminua zgomotul sau să reducă extremele termice; iar prin reducerea temperaturii se reduce și consumul de energie electrică din clădiri, alt fapt ce ar duce la diminuarea poluării.
🌳 Studiile arată și că zonele bogat împădurite ameliorează depresia, furia, anxietate și agresivitatea, ba chiar că plimbările în pădure contribuie la creșterea nivelului de fericire mult mai mult decât sportul practicat în sălile de fitness.
🌳 Sper că te gândești deja la cea mai apropiată pădure în care te poți refugia, la umbră. Între timp, te poți alătura și celor peste 7.500 de semnatari aici.
EU doesn’t walk the talk — Legea Restaurării naturii mai are, însă, o șansă
❓ Greu și la case mai mari, dar totuși? Parlamentul European a votat împotriva Legii Restaurării naturii, care face parte chiar din proiectul de combatere a schimbărilor climatice – EU Green Deal.
🎤 6.000 de oameni de știință din Europa au semnat o scrisoare deschisă prin care subliniază că legea — care ar însemna protejarea a 20% din suprafața pământului și a apelor — ar contribui la atingerea obiectivelor climatice și de biodiversitate.
🏴 Europarlamentarii conservatori nu sprijină proiectul, pentru că ar pune în pericol agricultura, pescuitul și managementul forestier (e și lobby la mijloc, desigur). Însă acestea sunt fix sectoarele care riscă să fie afectate tot mai mult din cauza distrugerii ecosistemelor și resurselor naturale tot mai limitate, avertizează activiștii de mediu.
↪️ Temerile legate de genul ăsta de conservare au mai venit, în trecut, și din partea populațiilor indigene, cărora le este teamă că din cauza unor asemenea măsuri vor trebui să-și dezrădăcineze comunitățile – însă în aceste situații, experții vorbesc despre alte modele de conservare, bazate tocmai pe aportul comunitar.
🔜 Săptămâna asta se va relua discuția în Parlament pentru Legea Restaurării naturii, după ce sute de mii de cetățeni au semnat petiții, scrisori deschise sau au trimis mesaje de susținere pentru lege. Este „ultima șansă să ne întoarcem de pe o cărare periculoasă”, spune echipa WWF, „pavată cu ignorarea științei și a ritmului alarmant în care pierdem habitatele din Europa”.
Re:Mediu & Lidl România prezintă: ASAP Recycling Park te așteaptă la Electric Castle
ASAP România, cu sprijinul Lidl România, te invită între 19-23 iulie să vizitezi ASAP Recycling Park în cadrul Electric Castle. Zilele de festival pot fi pline cu muzică, dar și cu jocuri educative, sau cu workshop-uri prin care participanții vor descoperi noi utilizări ale plasticului.
Inițiativa este desprinsă din ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, cu sprijinul Lidl România, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic.
ASAP este un program educațional care oferă instrumente de lucru și informații despre colectare separată și despre reciclare pentru elevi și profesori, și care pregătește în acest sens și responsabilii din școli cu managementul deșeurilor. Acesta ajunge la peste jumătate de milion de elevi și este implementat în aproape 1.000 de școli din 32 de localități.
ASAP Recycling Park este un parc de distracții construit în jurul colectării separate și al upcycling-ului. După ce mai mult de 12.000 de participanți au trecut pe-acolo la prima ediție din 2022, organizatorii revin cu și mai multe jocuri, workshop-uri și activități pe teme de reciclare:
Exersarea colectării separate aruncând mingea potrivită în coșul corect, eliberarea celor mai multe PET-uri în spațiul de colectare, Ținta ASAP, Adevăr sau Reciclare și Roata Reciclării sunt doar câteva dintre jocurile pe care vizitatorii le vor putea descoperi între 12:00-20:00 (PS: sunt și premii puse în joc).
Pentru creativi și nu numai, ASAP pregătește și o serie de workshopuri de upcycling cu Alexe Popescu, designer și profesor la UNARTE. Aici, poți învăța să faci din plastic un set de obiecte utile într-un festival, după câteva instrucțiuni specifice. Spre exemplu: un suport de telefon, un portofel, o minge din PET-uri sau o șapcă dintr-un poster vechi. Apropo de asta, și echipa ASAP a refolosit cele mai multe dintre materialele create anul trecut special pentru ASAP Recycling Park.
🔊 Workshopurile cu Alexe Popescu vor fi zilnice, de miercuri până duminică, în 9 sesiuni dedicate, de câte 30 de minute. Participarea se face pe bază de înscriere, în perioada festivalului, chiar la ASAP Recycling Park.
🔊 Pe lângă jocuri și workshopuri, oamenii de la Electric sunt invitați în cadrul ASAP Recycling Park și la sesiunile Cap Hair – unde-și pot prinde în păr o floare din hârtie reutilizată, în cele două sesiuni zilnice (15:00-17:00 sau 18:00-20:00).
🔊 Pentru liceenii care nu ajung la Electric, e OK, mai sunt șanse de implicare: ASAP anunță și o nouă serie de înscrieri pentru elevii din întreaga țară, pentru a fi ambasadori ai programului. Înscrierea se face în formular, dedicat celor de-a X-a și a XI-a care vor să aducă obiceiuri sustenabile în școlile lor.
🔊 Între timp, poți urmări programul de distracții al ASAP Recycling Park și alte informații despre jocurile din acest an pe conturile de social media Facebook, Instagram și TikTok ale ASAP România.
Felicitări Anca!