Managementul deșeurilor bucureștene: scurt check-in

Și un orizont de timp rezonabil pentru colectarea selectivă.

Când lucrez de acasă mă distrag singură foarte ușor. Încep să pun de cafea, deschid sticla de lapte și vărs ultimul strop în cană, rămân cu dopul în mână, mă uit la el, îmi amintesc că am o traistă separată în care le strâng, spăl sticla la chiuvetă, scot eticheta-folie din jurul ei, mă gândesc dacă să scot inelușul ăla care rămâne în jurul gâtului, că e alt tip de plastic și în câteva momente mă trezesc că de unde începusem să fac cafea, acum sortez a nu știu câta oară gunoi pe einșpe categorii. Și aprind focul cu bricheta, și mă întreb unde o să arunc bricheta, și de ce nu trec doar la chibrituri? 

În curând am vreo cinci sacoșe diferite aliniate în hol și mă holbez lung la ele cu mâinile în șold. O să mai zacă ceva zile până o să încerc să le duc pe rând și apoi o să strâng altele pe parcurs. 

Și de-acolo dintre sacoșele mele de rafie, în timp ce e aproape prânzul și tot n-am băut cafeaua, încă mă întreb ce fac cu o sticluță cu ojă care zace pe masă de luni bune. 

La TV aud iar despre o criză a deșeurilor în București. De fapt despre o criză a depozitării lor. 

Mi-am amintit repede de o declarație de-a primarului Capitalei, care se încheia cu „într-un orizont de timp rezonabil”. Țin minte că mi-a sunat a un „vedem, vedem” mai pompos și cu brizbrizuri, cu intenția de a liniști, dar care mai mult parcă frustrează. E ceva ce-a spus Nicușor Dan prin toamna lui 2020, când abia se instala în scaunul de primar.

Vorbea despre deșeuri, despre faptul că trebuie să le colectăm selectiv, pentru că, iată, ne obligă și UE. Discuția pornise, de fapt, de la cum, alături de direcțiile de mediu din Poliția Locală și cu laboratorul mobil al Primăriei trebuie să identifice locurile în care se depozitează ilegal deșeurile atât în Capitală, cât și în Ilfov. Pentru că de multe ori la gropile respective se produc incendii, multe voite, multe cu consecințe pentru aerul din București. 

O măsură despre care vorbea pe atunci, de luat musai pe termen scurt, după discuții cu operatorii de salubritate era spălarea periodică a străzilor, lucru necesar „și posibil pentru o capitală europeană” ca a noastră. Tot atunci a spus și despre necesitatea colectării selective a deșeurilor, lucru care nu se va putea face de pe azi pe mâine precum spălatul străzilor, ci „într-un orizont de timp rezonabil”.

Respiri adânc la declarațiile astea, că nu ai ce face, mai ales când discuția despre spălatul străzilor era pistol cu apă pe lângă ce avea să vină în vara lui 2021, toată epopeea cu gunoaiele lăsate în stradă prin Sectorul 1 aproape o lună, peste 2.500 de tone adunate de la cetățeni, agenți economici și instituții (din cauza unor litigii în jurul facturilor neplătite). 

Riscurile au fost pe-atunci de toate felurile. Epidemiologic, poluarea mediului, blocarea circulației, a unor evenimente, un blocaj stradal general și deranjant olfactiv. Motive pentru care Primăria Sectorului 1 ceruse Primăriei Capitalei, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență declararea stării de alertă în sector. 

Nu mi-aș fi amintit de episodul ăsta din Sector 1 – nici că pe la mine prin Sector 3 au apărut cândva niște containere pentru categoria compost (coji, resturi alimentare, dar pline, oricum, cu de toate) fără alte pubele în jur pentru menajer sau reciclabile și fără mari explicații –, dacă nu aș fi auzit știrea asta cum că riscăm „o criză majoră a deșeurilor” în București (nu eram deja în una?). 

Bine, cuvântul „criză” cred că ne-a marcat pe toți în ultimii doi ani, dar mi-am dat seama că imediat (la vară) se fac doi ani de la „într-un orizont de timp rezonabil” și noi tot nu ne întâlnim la mijloc într-un management unit al deșeurilor în București.

Deșeurile neridicate din Sectorul 1 al Capitalei, vara lui 2021

Acum, criza nu se mai rezumă la un sector, ci la faptul că depozitarea deșeurilor din Capitală o facem doar la Vidra (după ce s-au închis gropile de la Glina și Chiajna), un loc care primește și de la noi vreo 2.500 de tone de deșeuri pe zi (care nu se pot recupera) și din Ilfov alte o mie și care, oricum, se apropie și el de umplere. Atunci, soluția, spun experții, va fi să ducem deșeurile în județele vecine, Dâmbovița, Călărași, Prahova. Specialiștii din domeniul salubrității știu că durează câțiva ani până stabilești locația și primești toate aprobările necesare de funcționare, apoi încă un an până poți să-i dai drumul efectiv. 

Nicușor Dan declara tot vara trecută, în timp ce povestea din Sector 1 era în plină desfășurare, că a consumat mult timp pentru stabilizarea unei gropi la care Bucureștiul să ducă deșeurile în mod legal. Era clar încă de pe atunci că și Vidra e doar un pansament, însă unul pe care ne putem întinde pe 2-3 ani, la un ritm de aproximativ 1 milion de tone de deșeuri pe an, cât produce Bucureștiul. 

Și la Vidra sunt mai multe litigii în curs, sublinia primarul, legate de prețuri și de contracte scrise acum 25 de ani, „cu multe ambiguități”. Dar răgazul ăsta de 2-3 milioane de tone de deșeuri e oarecum bun, este acest „orizont de timp rezonabil” forțat, în care Bucureștiul trebuie să se organizeze pentru instalații de tratare și pentru colectare selectivă, ceea ce ar însemna gunoi mai puțin la groapă, deci mai multă materie pentru reciclatori. 

🧱 Ce a reușit Primăria Capitalei este să înființeze o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI), după ce toate cele șase sectoare din București s-au pus de acord. La început de 2022 au obținut personalitatea juridică pentru Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor, iar asta poate deschide calea spre fonduri europene dedicate managementului de deșeuri. 

🧱 Pe scurt, primăriile de sector vor putea accesa bani pentru noi staţii de sortare, iar primăria generală pentru tratarea deșeurilor şi pentru alte tehnologii care să micșoreze cantitatea de reziduuri din gunoi, „astfel încât cantitatea să fie cât mai mică” la groapă, a spus Nicușor Dan. Primarul a reamintit și că Uniunea Europeană nu finanţează incineratoare de deşeuri şi că, în condiţiile în care nici bucureştenii nu doresc acest lucru, „este o soluţie închisă”.

---

Altfel, pentru context, ADI-urile ar fi trebuit deja să funcționeze la nivelul fiecărui județ, adică asociațiile să înființeze celebrele SMID-uri - Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, ca instrument prin care gunoiul produs de orice gospodărie să poată fi colectat selectiv, preluat spre depozitele ecologice, unde ar urma să fie sortat, dus la stații de compostare sau spre benzile de colectare selectivă, pentru reciclare. 

Încă din exercițiul bugetar 2007-20013 al UE am primit finanțări pe promisiunea că vom face SMID-uri în majoritatea județelor, însă ne-am depășit în repetate rânduri deadline-urile, normele n-au fost la zi și nici astăzi nu funcționează multe dintre ele la standardele impuse de UE (o să folosim altă ediție să vorbim aplicat pe depozite pentru deșeuri și ce ar presupune să fie ecologic „all in”).

Pe lângă începuturile ambițioase din 2007, România are obligația, din ianuarie 2019, conform OUG 74/2018 (privind regimul deșeurilor) să asigure colectarea separată a deșeurilor: hârtie, metal, plastic și sticlă. Deci autoritățile locale au primit indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare și penalități la pachet. 

Asta înseamnă că și la București, chiar dacă pare că avem un pansament pentru următorii trei ani prin Vidra, dacă ne uităm în urmă, din 2019 (cel mai târziu cu putință) trebuia să instalăm în tot orașul tomberoane și containere separate pentru cele patru categorii, să construim noi stații de preluare a deșeurilor reciclabile, să închidem gropile vechi. (Cu asta încă ne luptăm prin țară; conform Ministerului Mediului, în 2021 existau în România 47 de depozite pentru deșeuri, conforme normelor europene de mediu. Pentru alte 109, neconforme, am fost somați de UE, încă din 2009, că trebuie să le închidem și să le reabilităm).

Pe lângă închideri, în paralel ar trebui să construim centre de sortare și depozitare ecologice, să facem campanii de informare pentru a educa și obișnui (și) bucureștenii să colecteze selectiv. Campaniile de informare au lipsit mai întotdeauna într-un oraș care și-a colectat și-și colectează în continuare deșeurile în (cel puțin) șase feluri diferite, în funcție de cum decide fiecare sector.

---

❕ O scurtă pauză de publicitate doar pentru ilustrarea a cum ar trebui să reciclăm într-o lume ideală, realizată de Mircea Drăgoi pentru materialul pe care l-am documentat anul trecut, Ăsta e și gunoiul nostru. Poți descărca afișul direct de aici, dacă vrei să-l lipești prin vreo scară de bloc sau să-l dai mai departe în orice fel crezi că ajută în comunitatea ta. 

---

Întrebat la un moment dat dacă s-a gandit la un program de educare a cetățenilor, Nicusor Dan a declarat că există legislație pentru cei care aruncă pe jos chiștoace de țigări sau alte gunoaie:

Există sancțiune prevăzută de legislația națională și de legislația locală a Bucureștiului pentru acest gen de acțiune, exista și un organ care trebuie să o constate (Politia Locală). O sa veghem ca acest lucru să se întâmple din momentul ăsta.

Mă întorc la cuvântul comunitate. Suntem toți o comunitate și respectul față de comunitate înseamnă respectul fata de spațiul public. Nimeni nu aruncă chistocul de țigară la el în casă, pe parchet.

E momentul în care trebuie sa învățăm cu toții că spațiul public este al nostru, al tuturor și în momentul în care unul dintre noi aruncă chiștocul de țigară sau coaja de banană, sau știu eu ce pe domeniul public, înseamnă ca trebuie sancționat pentru binele comunității. O sa fiu foarte ferm în această privință. (Nicusor Dan).

În același timp, și comunicarea ar trebui să fie parte din orice program, pentru că, spre exemplu, sloganuri de tipul „Fii cu noi, nu fi gunoi” din Sectorul 3 par că mai mult au enervat oamenii, dacă mă uit la deșeurile din jurul coșurilor.

Acum, primarul Capitalei e bucuros că, pentru prima oară pare că avem, într-adevăr, instrumentul pentru a închega un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), o viziune comună între cele șapte administrații locale din București (cele șase sectoare și primăria generală).

„Cele șase primării de sector își asumă colectarea și separarea deșeurilor de la cetățeni, instituții și firme, într-un proiect care va include infrastructură de colectare selectivă în tot Bucureștiul, iar oamenii vor putea arunca separat deșeurile, într-un sistem integrat care va avea „o rată înaltă de reciclare și un impact vizibil în reducerea poluării.” 

🛎️ În București colectăm selectiv cam cum e media și în restul țării, 10% față de o țintă de 50% promisă cu ani în urmă în fața UE și încălcată încă din 2020. Și cum altfel, dacă amestecăm fracțiile, plastic contaminat de uleiuri și zeamă ajunge la groapă, iar cioburile de sticlă nu pot fi recuperate, și atunci costurile de întreținere și pentru depozitare vor crește, amenzile de la UE vor veni pentru că depozităm mai mult decât recuperăm, și apoi nu cred că va mai fi o surpriză că vom plăti mai mult pentru ridicarea gunoiului (pentru că se va întâmpla peste tot, la un moment dat, și se va vedea fie direct în prețul pentru deșeuri, fie prin măriri forțate de alte taxe și impozite locale). 

🛎️ Pe de altă parte, Ministrul Mediului, Tanczos Barna, confirmă situația de criză a Capitalei, (cel puțin) vizavi de depozitare și subliniază că Bucureștiul trebuie să colaboreze cu Ilfovul pentru a găsi o rezolvare și că doar unindu-și forțele se vor găsi soluții pe termen lung. „Nu vor reuși niciodată fără Ilfov”. Una dintre explicațiile pro această colaborare între vecinătăți este că cu cât vor fi distanțe mai mici pentru mașinile care transportă deșeuri de la cetățeni spre platformele de sortare, cu atât serviciile pot costa mai puțin, fie că locuim în București sau Ilfov. 

⏲️ Dincolo de relația București-Ilfov, local știm că prin toamna acestui an ar trebui să fie gata documentația pentru construcţia unei staţii de tratare mecano-biologică (locul în care se mai poate încercă o separare a fracției umede de cea uscată, cu potențial de reciclare; un mecanism care trebuie să facă parte din angrenajul oricărui depozit ecologic pentru deșeuri). Apoi, urmează să fie lansată o procedură de achiziție pentru această stație de tratare (pentru a vedea cine o va avea în grijă și întreținere), „o investiție de aproximativ 50 de milioane de euro”, a declarat Nicușor Dan. 

---

Altfel, la nivel național, Tanczos Barna a declarat periodic în ultimul an că printre pioritățile privind gestionarea deșeurilor sunt două lucruri: 

📋 Crearea unui program național care să permită construirea de centre pentru colectarea și depozitarea deșeurilor voluminoase în toată țara (de la deșeuri din construcții, mobilier, geamuri etc.)

📋 Sistemul de garanție-returnare, care ar trebui să fie gata pe finalul acestui an și să ne permită să returnăm în magazine, printre altele, recipientele de la sucuri, ape, beri și altele (autoritățile spun că sistemul este deja aplicat în 10 state europene cu rezultate care ajung să recupereze 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață). Apropo de asta, Green Report organizează pe 9 februarie de la 10:00 o dezbatere online pe tema asta, deci join dacă ești interesat. 

Mna, acum știu că trecem și printr-o criză energetică și că ne-am alarmat că o să cheltuim mulți bani ca să aflăm cum scăpăm de ciorile din parcul Cișmigiu, dar e important să vorbim despre gunoi și-o vom tot face pe parcursul anului. 

---

Pe persoană fizică ce pot face?

În încheiere, doar câteva ponturi pe persoană fizică pentru mai puține deșeuri aruncate în coșul cu resturi irecuperabile. Primesc completări oricând într-un reply și poate mărim lista de bune practici.

🗲 Toate dopurile de plastic de la sticle, borcane sau cutii Tetra Pak (de lapte, suc etc.) le strâng separat, ca să le trimit către Capace cu Suflet (Cluj), un proiect care dă spre reciclare doar capace. Fondurile strânse merg spre cauze umanitare. 

🗲 Sticlele de la șampon, detergent de vase sau de rufe le strâng separat, ca să le duc în Kaufland, unde se colectează la intrare, separat, în mici instalații în formă de țestoase (și pare că februarie vine și cu ceva cupoane pentru efort).

🗲 Câteva tipuri de recipiente de cosmetice și sticle de parfumuri poți duce și la Sephora.

🗲 Uleiul uzat (și strecurat de resturile alimentare) poate fi dus la mai toate benzinăriile, dar și într-o serie de hipermarketuri (întreabă direct, cel mai simplu).

🗲 Hainele pe care nu le mai porți pot fi duse la H&M (se primesc și mici reduceri la cumpărături).

🗲Cam orice nu îți trebuie poți da gratuit pe grupul de Facebook Free Cycle (linkul e pentru București, dă-i un search după orașul tău, poate poate).

🗲 O altă inițiativă faină e grupul Loc de Troc - Micile Bucurii. Aici poți să dai haine și să primești murături, zacuscă sau dulcețuri, poți să dai o canapea și să ceri cărți, și tot așa, e cam singura regulă (să scrii ce ai de dat și să spui ce ai vrea la schimb).   

🗲 Pentru mai puține ambalaje în locuință, caută și magazinele Zero Waste, s-au deschis mai multe în ultimul an, prin toată țara. Au de regulă șampon și detergent lichid, semințe de toate felurile, legume, siropuri, absorbante reutilizabile și multe altele. Vino cu recipientele tale.

🗲 Mai dă-i o șansă sfintei piețe, cu sacoșica după tine, că e simplu și cinstit, dacă ai cumpărături serioase de făcut. Dacă te trezești ca mine că ai nevoie doar de un ardei kapia într-o seară și nu știi nici ăla dacă va ofili pe raft, e OK vrac și de la hipermarketul din colț, fără nevoi de pungi de la ei.

🗲 Pentru mai puțină risipă alimentară, folosește în București aplicația BonApp (am testat-o și eu și ți-am povestit cum a fost aici) și în Cluj Munch. Găsești porții de mâncare, produse sau pachete la jumătate din prețul normal, pentru că li se apropie termenul de expirare.

🗲 Medicamente expirate poți înapoia în farmacii, insistă un pic dacă e cazul și farmaciștii nu sunt la curent cu legea. 

🗲 Aici ai o hartă pentru colectarea de becuri, electrocasnice mici și mari. Dar becuri și baterii poți duce prin mai toate hiper/supermarketurile.

🗲 Consultă Harta Reciclării și citește un ghid de colectare pentru București care mai aduce puțină lumină în managementul actual al deșeurilor. 

❕ Nu uita că totul se poate refolosi. Cutii de la livrări pot deveni cutii de cadouri, un fost ghiveci poate deveni suport pentru uscat tacâmuri, niște blugi pot deveni sacoșe sau portofele și tot așa. Folosește-ți imaginația, chiar poate fi distractiv, creativ, ceva ce îți poate goli mintea într-o după-amiază și poate fi mai benefic și pentru un buzunar auster. ❕