Azi e Ziua Internațională a Femeii și în loc de „la mulți ani” vă spun că stagnăm și regresăm, în toată lumea, pe multe fronturi legate de drepturile femeilor, care sunt, totodată, cele mai expuse și vulnerabile în fața schimbărilor climatice.

Spun „ele”, și nu „noi” pentru că ad litteram dacă o iau, în România nu simt repercursiuni (încă) — nu eu, Anca, fata crescută în Capitală, cu majoritatea oportunităților la nas.

Însă alături de colegii de la InfoClima, unde colaborez ca editor, am publicat un articol cu lucruri despre care nu prea vorbim. Studiile arată că vulnerabilitatea asta vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice adâncesc aceste diferențe.

Nu urmează informații vesele de 8 martie, dar sunt necesare de știut în orice context despre egalitatea de gen.

Un raport european referitor la impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare arată că în raport cu bărbații, femeile sunt mai afectate de schimbări climatice, de muncile agricole pe care le desfășoară, dar și de discriminarea cu care se confruntă când vine vorba de accesul la servicii de sănătate a reproducerii, de educație și formare profesională, dar și de participare în procesul decizional.

La nivel mondial, dezastrele naturale – cum ar fi seceta, valurile de căldură, inundațiile și furtunile – afectează și omoară mai multe femei decât bărbați – femeile tinere fiind afectate în mod special. Asta ilustrează bine și graficul acesta de la Carbon Brief. Femeile au rate de deces mai mari în cazul valurilor de căldură – cu exemple din Franța, China și India –, și al ciclonilor tropicali din Bangladesh și Filipine.

🌡️ Toleranța la căldură a femeilor este mult mai scăzută comparativ cu cea a bărbaților: Perioade de mai multe zile consecutive cu temperaturi ridicate, care sunt tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice –, pot deregla ciclul menstrual. Acest lucru este observat de multe femei din sud-estul Europei (mai ales în țări precum România și Bulgaria) și în timpul verii, în parte din cauza condițiilor socio-economice.

Perioadele extreme de căldură sunt asociate și cu o creștere a mortalității mai mare la femei decât la bărbați în toate grupele de vârstă. Potrivit unui studiu din 2012 care a analizat rezultatele mortalității cauzate de valurile de căldură în nouă orașe europene — printre care Londra, Paris, Roma — decesele femeilor au fost semnificativ mai mari.

Interesant este că această observație se aplică în Europa, în timp ce mai multe studii din SUA și Australia au constatat că bărbații sunt mai predispuși să moară în timpul valurilor de căldură decât femeile. Cercetătorii dau exemplu majoritatea timpului pe care bărbații îl petrec la muncă sau socializând în aer liber în SUA, precum și, în parte, izolarea socială cu care se confruntă mulți bărbați în vârstă din această țară.

🌡️ Toleranța mai scăzută la căldură a femeilor se explică prin faptul că acestea au o temperatură a corpului și a pielii mai ridicată decât bărbații. Totuși potrivit lui Kim Van Daalen, doctorand în sănătate publică globală la Universitatea din Cambridge, „acest lucru are mai mult de-a face cu rolurile societale decât cu diferențele fiziologice(...)schimbările climatice exacerbează inegalitățile existente, fie că este vorba de inegalități de gen sau de altă natură”.

Subscribe now

În țări precum India – unde în continuare sunt delimitări stricte în cadrul gospodăriilor, dar și mediilor de lucru între munca bărbaților și cea a femeilor –, desfășurarea unei activități în aer liber sau în interior precum gătitul, dar și purtarea anumitor haine de către femei poate spori efectul negativ al schimbărilor climatice.

Spre exemplu, la vecinii din Bangladesh, potrivit unui studiu, așteptările culturale ca femeile să poarte sari – rochia lungă care poate restricționa mișcarea – pot îngreuna scăparea femeilor de inundații. Un alt studiu, tot în Bangladesh, a constatat că, după o inundație din 1998 în Dhaka, femeile au fost mai puțin predispuse decât bărbații să își părăsească locuințele pentru a căuta îngrijiri medicale. Cercetătorii sugerează că acest lucru este poate fi legat de normele culturale care le împiedică pe femei să își părăsească locuințele fără un însoțitor de sex masculin.

Femeile – cele mai afectate și de pericolul secetelor

Secetele sunt o consecință directă a încălzirii globale. Ele vor fi din ce în ce mai frecvente, mai prelungite și vor duce la deșertificarea unor zone extinse. La nivel mondial, se estimează că, în urma modificării tipurilor și cantităților de precipitații, a creșterii evaporării și a creșterii populației, până la sfârșitul secolului, un număr suplimentar de 1-4 miliarde de persoane vor fi afectate de secetă.

Sărăcia hidrică îi obligă pe oameni să bea din surse care pot fi contaminate biologic și toxicologic. Cine caută apa potabilă?

În mod tradițional, în varii zone ale Africii, Asiei dar si Europa, femeile asigurau și încă asigură apa pentru familie și sunt expuse unui risc crescut de a contracta boli transmise pe calea asta. Secetele sunt asociate cu mai mult timp petrecut în căutarea surselor de apă și mai puțin timp pentru alte activități.

S-a estimat că, în timpul sezonului secetos în zonele cu deficit de apă, 30% sau mai mult din cheltuielile zilnice de energie ale femeilor din India merg spre a aduce apă.

Munca manuală asociată cu aducerea apei expune femeile la riscul de deteriorare cumulativă a coloanei vertebrale și a gâtului, ceea ce duce la dureri cronice.

Parcurgerea unor distanțe lungi în căutarea apei – o situație din păcate încă întâlnită și în multe zone rurale ale României – crește expunerea la stresul termic și pune în pericol siguranța femeilor din cauza riscului de infracțiuni violente.

Lipsa apei potabile și a unei infrastructuri sanitare adecvate reprezintă, de asemenea, provocări grave pentru sănătatea femeilor, în special în timpul menstruației și al sarcinii, când igiena are o importanță deosebită.

Femeile — vulnerabile în redresare după dezastre naturale

Ca urmare a dezastrelor meteorologice, femeile și fetele (în special cele care trăiesc în condiții socio-economice mai sărace) sunt expuse unui risc mai mare de violență fizică, sexuală și domestică. Un studiu realizat în Noua Zeelandă a constatat cum cazurile de violență domestică au crescut după inundațiile din 2004. Un studiu pentru ActionAid Bangladesh a observat, de asemenea, o creștere a violenței împotriva femeilor după inundațiile din 2007.

Dacă ceva din ce citești în Re:Mediu în 2023 te ajută, poți face o donație unică pe Revolut sau Donorbox. Dar și orice share e neprețuit:

Share

Femeile pot fi separate de familie, prieteni și alte comunități de sprijin și evită adesea adăposturile de teama abuzurilor. Femeile sărace, singure, în vârstă, adolescentele și femeile cu handicap sunt adesea cele mai expuse riscului, deoarece au mai puține resurse personale, familiale, economice și educaționale la care să apeleze pentru protecție, asistență și sprijin.

Aceiași factori de risc sunt corelați cu un risc mai mare de tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea, de care femeile suferă, în general, mai des decât bărbații.

Conform aceluiași studiu de la ActionAid, femeile sunt mai predispuse să își piardă locul de muncă și le este mai greu să se redreseze din punct de vedere economic și financiar după dezastre. Adesea, locurile de muncă disponibile sunt doar în construcții și în recuperarea post-dezastru, care sunt domenii dominate în mod tradițional de bărbați.

Inundațiile sunt asociate și cu un risc crescut de naștere prematură și de greutate mică la naștere la nou-născuți, fenomene observate după uraganul Katrina din 2005 și inundațiile din Dakota de Nord din 1997.

Siguranța și securitatea alimentară

În țările cu economii emergente femeile sunt principalele producătoare agricole, responsabile pentru producerea a 60-80% din alimente. Mijloacele lor de trai și de hrănire sunt amenințate atunci când condițiile climatice în schimbare reduc randamentele și compromit culturile. India este cea mai mare țară agrară și aici se așteaptă ca sectorul agricol să sufere cele mai mari pierderi din cauza încălzirii globale, ceea ce va afecta direct bunăstarea socio-economică a femeilor.

Femeile vor fi mai afectate în viitor și de migrațiile cauzate direct sau indirect de schimbările climatice

⚡ Până la jumătatea acestui secol, conform diferitelor estimări, se așteaptă între 25 de milioane și 1 miliard de migranți climatici din cauza secetelor, furtunilor, inundațiilor, creșterii nivelului mării — dezastre legate de schimbările climatice.

⚡ La ce ne uităm pe mai departe? Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății femeilor ridică din nou subiectul justiției climatice. Consecințele schimbărilor climatice nu afectează în mod egal toate grupurile din societate – adesea, cei mai vulnerabili și cei mai săraci sunt cei care suportă cel mai greu și mai dureros consecințele schimbărilor climatice. Aceste grupuri ar putea include persoanele cu venituri mici și dezavantajate din punct de vedere economic, așa cum sunt adesea femeile.

➡️ Citește tot articolul aici.

Urmă de brun

Urmă de coexistență.

Semn (oarecum) discret că natura își vede de treabă.

mă bucur să te găsesc, fără să te văd

m-ai primit încă o dată la tine acasă

și mi s-a înroșit vârful nasului de frig

și mi-a plăcut

🐻

To go: The vast and the curious Sandu Stermin

🎈 Un om care chiar e „aer proaspăt pentru minte”, cum bine spune descrierea evenimentului — și pentru suflet. Pe 28 martie biologul, exploratorul, educatorul, autorul de jurnale, curiosul de Sandu te așteaptă în București, la Apollo111 Teatrul, de la 6:30 p.m., într-o discuție cu Andreea Roșca.

🌿 Bilete ai aici. Dacă nu ajungi, poți să-l cunoști un pic printr-un TED Talk, conține și povești de „la mama dracului, în Siberia”.

Hrană pentru gânduri:

futureearth

A post shared by future earth foundation (@futureearth)

Re:Mediu & Lidl România prezintă: Viitorul cu mai multe deșeuri reciclate se clădește cu ajutorul elevilor

Armata Selectării Atente a Plasticului (ASAP) – o platformă de responsabilitate socială dezvoltată cu sprijinul Lidl România – îi invită pe profesori și pe învățători să se înscrie la cursurile de gestionare a deșeurilor pe care le organizează pentru școli.

Cursurile sunt organizate pentru toate unitățile de învățământ din țară, iar scopul lor este să contribuie la educarea elevilor despre colectarea separată a deșeurilor și, în general, despre importanța protecției mediului înconjurător.

🌱 Dacă ești profesor, poți învăța ce și cum să le explici elevilor despre importanța colectării separate a deșeurilor. Dacă ești administrator responsabil de deșeurile din școală, vei învăța care sunt procedurile de lucru, care e legislația specifică protecției mediului și care sunt obligațiile instituției de învățământ.

Ca atare, cursurile ASAP pentru profesori sunt de două feluri. Un modul este dedicat gestionării deșeurilor și vine să dezbată tematica lor – importanța colectării separate a deșeurilor, cu accent pe bune practici în cadrul unei școli. Cel de-al doilea modul pune accentul pe legislația actuală referitoare la administrarea deșeurilor, dar și pe obligațiile școlilor în tot procesul. Partea bună e că apoi, cei instruiți vor putea preda elevilor despre colectare separată și despre reciclare, dar vor avea și cunoștințele necesare pentru o mai bună administrare a deșeurilor în școlile lor.

Ambele module durează câte două ore, se vor desfășura online și vin cu o adeverință de participare pentru portofoliile personale ale profesorilor sau administratorilor. Dacă ești cadru didactic curios măcar, înscrierile se fac aici.

Dacă vrei să înțelegi mai multe despre cum poate ajuta platforma ASAP pe termen lung la colectarea selectivă a deșeurilor dintr-o școală, te invit s-o asculți și pe Paula Horga, profesoară la Liceul Bilingv Miguel Cervantes din București, povestind despre cum implementează colectarea selectivă în școala pe care o reprezintă cu ajutorul ASAP. Cu peste 25 de ani în învățământ, doamna Horga este specializată în istorie și preocupată de un viitor sustenabil, despre care crede că se clădește astăzi, cu ajutorul tinerilor.

Iar dacă e prima oară când auzi de ASAP, programul de responsabilitate socială a fost lansat în vara lui 2020 de The Institute, cu sprijinul Lidl România. Cursurile sunt doar o parte din ambiția mai mare de a susține crearea unei infrastructuri unitare de colectare separată în școlile din România până la final de 2025 și de a proteja mediul înconjurător cu ajutorul comunităților școlare.

🌱 Când vei decide să-ți înhami școala în program, nu trebuie să crezi că vei face totul singur. ASAP va fi sprijin, printre altele, pentru amplasarea coșurilor pentru colectarea separată, a clopotelor și a pubelelor, pentru calibrarea volumelor, dar și pentru desfășurarea unor campanii pentru elevi, care să explice modul corect de colectare a deșeurilor pe categorii de tipul plastic, hârtie, metal și sticlă; și să arate traseul lor după colectare. 🌱

Toate astea vin într-un context european în care rămânem, de mulți ani, codași la colectare separată și reciclare (recuperăm mai puțin de 15%, așa că nevoia unui efort colectiv e mare).

Dacă ai adus, deja, la tine-n școală discuția despre managementul de deșeuri, uite, poate te ajută pe viitor și lista asta compactă de întrebări și răspunsuri creată în cadrul ASAP – de tipul cine preia deșeurile din școală (wink - colectorul care are contract fie cu școala, fie cu primăria) sau cine face economii dacă o școală strânge deșeuri separat (wink - primăria la buget, dar depinde de tipul contractului dacă și școala).

🌱 Probabil știi și că a început Săptămâna Verde, care ține hăt până-n iunie — fiecare școală își alege când poate aloca cinci zile pentru asta. Ministerul Mediului și cel al Educației au creat și o platformă cu resurse și inspirație pentru a umple o săptămână cu activități verzi.

Pe platforma ASAP vei găsi, cu ocazia asta, de la jumătatea lui martie, un kit digital pregătit pentru descărcare – dar va fi disponibil ca resursă și pe săptămânaverde.ro.

KITUL ASAP pentru Săptămâna Verde este un instrument pe care profesorii îl pot folosi la clasă pentru a oferi elevilor informații teoretice despre colectarea separată și reciclare, dar și pentru a face la clasă activități și exerciții de grup, tematice.

Ce va include❓

➡️ Ghid de Reciclare ASAP cu informații de folosit în clasă;

➡️ Planșe cu jocuri și activități de jucat împreună cu elevii;

➡️ Fișă cu instrucțiuni pentru profesori (despre cum să folosească kitul).

Re:Mediu

Schimbările climatice nu aduc egalitate de…