[Scrisoare de la COP27 #4] Nu ești la masă? Poate ești în meniu
Până pe 18 noiembrie ne citim de la #COP27, conferință anuală la care se dezbat felurile în care putem combate schimbările climatice. Astăzi despre știință, dar și despre firul ierbii.
Cercetătorii au venit la COP cu rezumate printate, cu broșuri, cu slide-uri, grafice minimaliste și colorate, cu exemple concrete din teren, cu mesajul clar că știința și guvernanții trebuie să țină mai aproape de-acum încolo, pentru toate politicile publice pe care vor trebui să le implementeze întru adaptabilitate.
Dincolo de faptul că sunt la un COP cu pretenții de „implementare” (tema evenimentului), cuvântul pe care-l aud cel mai des de la cercetători aici e a-dap-ta-bi-li-ta-te. Încă o dată, adaptabilitate. Dacă la alte COP-uri, a fost mereu un mix între politică, promisiuni nelivrate și avertizări de la cercetători despre schimbări climatice (pentru că știm că nu sunt noi) — remarcă presa internațională, la acest COP se simte urgența luării unor măsuri mari – și de data asta, cu accent pe reparații, pentru prima oară.
⛈️ În timp ce cercetătorii strigă că sunt aici, cu date și cu soluții, Climate Vulnerable Forum – o organizație interguvernamentală care adună 58 de țări în dezvoltare – a publicat un raport care arată că economiile mari nu și-au aliniat țintele climatice (1.5C, Acordul de la Paris), în timp ce țări slab dezvoltate, grupul Africa, spre exemplu, deja cooperează.
⛈️ În paralel, marele G7 – forumul politic interguvernamental format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, UK, SUA, la care se mai adaugă și UE) – care „dețin” 25% din emisiile actuale, pune lumea pe o cărare spre o încălzire globală mai mare de 3C. Climate Vulnerable Forum a accentuat în discuțiile lor de aici ca țările astea și altele să-și mărească țintele de carbon în anul ce urmează.
⛈️ O altă chestie mare de la COP ar fi trebuit să fie parteneriatele pentru o tranziție energetică justă. Dar se pare că înțelegerile cu Vietnam și Indonezia au tot fost amânate. Totuși, Africa de Sud, Franța și Germania au semnat un acord prin care țările europene se angajează să dea fiecare împrumuturi de aproximativ 300 de milioane $ la rate/ dobânzi mai mici decât e piața actuala, pentru a susține tranziția justă a Africii de Sud.
⛈️ Unele state-insule pun presiune ca China – poluator principal – să plătească loss and damage, dar China nu vrea să dea bani. Într-un stil diplomatic însă, spune că vrea să „susțină un mecanism pentru compensarea țărilor mai sărace, pentru daunele create de schimbările climatice.” Ca să ne mai amintim de efectele schimbărilor climatice în teren, vă recomand acest mini-documentar care se concentrează fix pe impactul climatic, de la Global Center of Adaptation.
⛈️ A fost mișto și că pentru prima oară la COP a existat un forum al tinerilor, cu UE, cu statele-insule, SUA și alte mari puteri, precum negociatorii Chinei. El adună peste 1.000 de tineri din peste 140 de țări și cer în toate zilele astea, în dezbateri, mese rotunde sau întâlniri neoficiale ce cer și cercetătorii, și activiștii cu ștate mai vechi: acțiune climatică, adaptare, reziliență.
Sunt foarte multe enclave în care niște oameni încearcă să avanseze discuții mari, asta e clar, chiar dacă mi-am luat gândul de la vreo concluzie concretă. Ce face bine un eveniment precum COP e că aduce oameni din atâtea paliere diferite împreună. Că sunt tineri, cercetători, activiști, guvernanți. Se văd, discută, de multe ori află unii de alții și-și unesc forțe pe viitor.
🗲 Cineva întreba oamenii de știință ieri într-o conferință de presă în care au lansat 10 Climate Insights from Science, un rezumat (al 65 de cercetători din 23 de țări) care să ajute la o mai bună înțelegere a situației, dacă chiar speră că vor fi mai mult luați în seamă și în barca politicilor publice, mai repede (nu doar declarativ). Speranțele nu sunt cele mai mari, dar „știința e inima a tot ce facem”, a spus Johan Rockström, directorul Institutului Postdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.
„Și ai putea spune că de acum nu mai ai nevoie de știință, o avem, e nevoie doar de mecanisme concrete”, subliniază Rockström. „Însă știința avansează rapid, și acum mai mult ca oricând e nevoie de ea”, și într-un efort interdisciplinar – totul este interconectat când vine vorba de schimbări climatice (securitatea, sănătatea – printre cele mai importante).
Pe lângă progresul încet al politicilor publice, în general, e important să ne uităm și în jur, spune și Kristie Ebi, profesoară la Centrul pentru Sănătate și Mediu Global, „să sărbătorim progresul”, în toate felurile în care apare, local, regional. Vorbim de avioane electrice, de credite de carbon și multe altele. Frustrarea comunității de cercetători că nu e luată în seamă de state a existat mereu, dar acum prăpastia începe să se micșoreze din cauza urgenței, iar progresul se vede și în alte paliere.
„Știința n-o poți compromite”, a mai spus Rockström, „nu poți negocia cu planeta, cu atmosfera”. Pământul are niște limite care cere, deci, schimbări sistemice. Și poate COP, prin toate rezumatele, panel-urile, poate ajuta, măcar local (mai repede) să pună niște rotițe în mișcare.
🗲 Mulți încearcă să-și facă partea, nu spun toți, că știm că nu e așa. Ieri, în „curtea” pavilioanelor, am asistat prima oară la o manifestare activistă. Africanii au cântat despre cum vor justiție climatică, reparații. Și parcă e altfel când le auzi cântate în fața ta, cu o voce puternică de sub un costum alb și vaporos, cât să se audă din caniculă până la mesele rotunde.
From Europe to the Pacific.
From Europe to the Pacific.
🗲 Ceva m-a atins puternic atunci, de mi-au dat lacrimile pe sub ochelari. Cred doar că încep să conștientizez mai mult dimensiunea globală a lucrurilor și toate privilegiile de care dispunem în UE, chiar și când și pe UE ne frustrăm că se mișcă mult prea lent, național nu mai vorbesc.
Administrativ, am aflat că e chiar ușor să organizezi o manifestare în cadrul COP, pentru că se consideră că ești pe teritoriu United Nations în incintă, nu în Egipt. Dacă încerci în afara conferinței, e-he, baftă. Iar cel mai bun slogan auzit la un al doilea protest a fost de departe: If you are not at the table, you are on the menu. Food for thought.
Cer cu toții, și cei din „stradă”, măreața „accountability”, pentru că ce să vezi, spre exemplu, Acordul de la Paris, Biblia despre care tot vorbim, este, la rădăcini, voluntary and nonbinding și are nevoie de un articol explicativ separat, cu altă ocazie.
🗲 În încheiere, mă întorc la știință și vă las cu cele 10 lucruri punctate de cercetători la COP. Nu înainte de a vă încuraja să țineți aproape și de InfoClima, platforma care încearcă să aducă discursul climatic mai aproape de public și în România, echipă din care mă bucur să fac parte de anul ăsta și-ntr-un rol periodic de editor. Învăț așa multe de la ei și sunt recunoscătoare.
Așadar, recapitulare:
Să punem la îndoială mitul „adaptării fără sfârșit” – Potențialul nostru de a ne adapta la schimbări climatice e limitat.
Hotspoturi vulnerabile formează regiuni expuse riscurilor – 1,6 miliarde de oameni sunt incluși.
Noi amenințări apar din interacțiunile sănătate-climă – impactul schimbărilor climatice asupra sănătății oamenilor, animalelor și ecosistemelor se răspândesc rapid, și noi riscuri apar.
Mă opresc aici puțin să amintesc și că în București, cu sprijinul unei echipe de medici, Ecopolis a realizat, împreună cu o echipă de cercetători, un raport de cercetare pentru a arăta efectele nocive ale poluării asupra sănătății și a analizat datele privind sănătatea populației, corelate cu cele privind calitatea aerului pentru București, din platforma aerlive.ro.Au calculat impactul poluării aerului cu PM2,5 și PM10 asupra mortalității generale, mortalității post-neonatale și bolii ischemice a inimii pentru bucureșteni, prin aplicația AirQ+, dezvoltată de Organizația Mondială a Sănătății.
În București, poluarea aerului este responsabilă pentru: 2.869 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la PM2.5; 548 de decese sunt cauzate de poluarea cu PM 2.5 pentru persoanele ce au boala ischemică a inimii; 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10.Mobilitate climatică – toate fenomenele meteo extreme, secetele, conflictele afectează deja mobilitatea și e nevoie de măsuri anticipative, pentru a asista migrația și a reduce dezrădăcinarea.
Securitatea umană cere securitate climatică – Riscurile legate de securitate umană, schimbări climatice și conflict violent sunt interconectate. Schimbările climatice exacerbează – și sunt exacerbate de insecuritate.
Folosirea sustenabilă a pământului este esențială și urgentă pentru a ne îndeplini țintele climatice – trebuie să schimbăm felul în care facem agricultură, în care ne folosim de păduri și de alte ecosisteme.
Practicile financiare private sustenabile eșuează să catalizeze tranziții profunde – Încă nu s-a pus de acord sectorul privat pe cum să se reorganizeze.
Loss and Damage – Urgența implementării – avem nevoie de o politică globală, de un răspuns imperativă pentru asumarea datoriilor climatice din trecut, prezent, și ce va urma de reparat.
Decizii incluzive pentru dezvoltare climatică rezilientă – trebuie să stea la baza acțiunii climatice, să includă și comunități locale, mai multă reprezentanță a femeilor.
Barierele structurale – Nevoia de schimbarea sistemică; e nevoie de reforme climatice, până la urmă.
🚌 Partener de drum la COP27 îmi e BRD – Groupe Société Générale. Găsești updates de aici și pe pagina lor de Linkedin, în cadrul proiectului BRD Climate Change Insider. 🚌
