Temperaturile scăzute din aprilie - un efect al schimbărilor climatice?

Deci, tu în ce șube te mai porți zilele astea?

Zilele astea pare că ne-am întors în plină toamnă, chiar iarnă. Nu înțeleg cum să mă mai îmbrac, mă enervează că scot mai des geaca de iarnă în oraș decât am purtat-o în decembrie, iar în conversații îmi vine să strecor absolut: „uite, pentru cine nu credea, dovada schimbărilor climatice, ia de aici.”

Oricât mi-am zis eu că perioada asta poate fi pusă claaar pe seama schimbărilor climatice, uite că nu e atât de simplu.

Legătura dintre un episod cu temperaturi scăzute și ninsoare în aprilie și schimbările climatice este dificil de analizat momentan, spune Bogdan Antonescu, cercetător specializat în fizica atmosferei, într-un articol InfoClima. Există, într-adevăr metode de studiu care pot fi folosite pentru a atribui un episod de vreme severă schimbărilor climatice, însă ele fac parte dintr-un domeniu relativ nou de cercetare. Așa că până la aplicarea studiilor, putem considera că ceea ce observăm ține de variabilitatea naturală. 

---

Viscolul apare și primăvara

Deși viscolele (ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece, ele pot să apară și primăvara, implicit în aprilie. Au existat și în România mai multe episoade cu vreme severă de iarnă în aceeastă lună:

O echipă de cercetători din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie a publicat în 2019 un articol în care este analizat un caz de viscol de la sfârșitul lunii aprilie 2017. De-acolo aflăm și despre alte cazuri de viscole din aceeași lună, precum cel de pe finalul lui aprilie 1888 din Transilvania, sau cel din aprilie 1893 din Moldova, sau, mai recent, viscolul din aprilie 1996. 

Statistic, explică cercetătorul Bogdan Antonescu, viscolele din aprilie sunt fenomene foarte rare – în medie, o zi cu viscol este observată o dată la 10 ani în luna aprilie.

Când se întâmplă, poate veni cu fenomene extreme, specifice sezonului rece. Graficul de mai jos — cu temperaturile minime în luna aprilie a perioadei 1950-2022, în cinci orașe din România; liniile albastre — demonstrează că nu este chiar neobișnuit ce trăim astăzi. 

Analiza din imagine este pentru București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța, orașe în care au fost analizate datele din aprilie 1950–2022. Din grafic se poate poate observa că episoadele cu temperaturi negative (sau temperaturi peste 30°C) nu sunt neobișnuite. Datele au fost extrase din setul E-OBS daily gridded observations for Europe from 1950 to present.

---

Schimbările climatice au legătură cu acest episod din aprilie cu temperaturi scăzute și ninsori?

🧊 Ca să revenim la elefantul din cameră, un studiu publicat în 2021 arăta că schimbările (i.e., topirea gheții) care au loc în regiunea arctică – unde încălzirea este mult mai rapidă decât în alte regiuni – pot duce la modificări în curgerea aerului, care să permită pătrunderea aerului polar către latitudini mai joase. Însă nu există un consens, în acest moment, în comunitatea științifică, privind legătura dintre vremea extremă din timpul iernii și încălzirea globală prin intermediul acestui mecanism.

❄️ Creșterea temperaturii medii globale poate duce, în schimb, la ierni mai blânde cu mai puține episoade cu temperaturi extrem de scăzute, arată cercetătorul. Este ceea ce observăm în ultimii ani și ce rezultă din cercetările științifice.

💦 O creștere a temperaturii medii globale înseamnă și o creștere a cantității de vapori de apă din atmosferă. Ceea ce poate duce la precipitații intense în timpul verii și ninsori abundente în timpul iernii. De asemenea, schimbările temperaturii medii globale influențează modul în care are loc curgerea aerului în atmosferă (atmospheric patterns).

Astfel, poate părea contraintuitiv faptul că schimbările climatice au ca efect și o creștere a cantității de zăpadă, mai ales că avem dovezile că astfel de episoade, chiar mai severe, au fost observate în ultimii 150 de ani.

Dacă vom observa, însă, că pentru o perioadă lungă de timp — 30 de ani consecutivi — astfel de episoade vor fi din ce în ce mai dese în aprilie, spune cercetătorul Antonescu, vom putea vorbi despre o influență a schimbărilor climatice.

---

Vedere din Ciucaș: Un brad pentru nepoți

Sâmbăta trecută am ieșit la plantat brazi și paltini în Munții Ciucaș, sub îndrumarea Ocolului Silvic Măneciu. În jur de 20 de hectare cu arbori au fost rase de o furtună cu vânt de 200 km/ oră cam pe când începea și pandemia la noi, în 2020.

În drum spre Cabana Silva îmi amintesc de culmile cu doborâturi, scenă de filme horror. Le-a luat oamenilor un an să scoată toți arborii, iar lemnul a fost valorificat. Între timp s-au reapucat de plantat și ne-au primit și pe noi într-o dimineață, în jur de 20 de inși.

O parte a șeii afectate în care am plantat brazi și paltini.

Eu am plantat pentru prima oară la munte, acasă, brad și paltin (dintr-un total de patru specii, pentru diversificare). E nevoie de un pic de atenție, trebuie să sapi cu fața la deal ca să nu te accidentezi, să faci un șanț prezentabil deasupra gropii propriu-zise, să ai grijă să aibă loc toată rădăcina, să lași spațiu suficient între puieți, să tasezi pământul cum trebuie în jurul tulpinii subțirele, să mai presari niște firimituri de pământ deasupra, la final, pentru filtrarea apei.

Am refuzat să pun mănuși și mi-am transformat degetele în greble în pământul rece, în jurul puieților. Încă am o urmă de febră musculară de la săpat șanțuri imperfecte, dar nu regret nimic. Am contribuit foarte puțin în schema mare a hectarelor afectate (mai recuperez un strop la toamnă), dar sper să prindă mai toți, pentru nepoți.

---

🎤Anunț🎤 Random.org a decis ca cele trei bucăți din jocul Terra Futura, puse la bătaie în ediția trecută, să meargă către Iulia, Simona și Andreea. Adevăr sau Reciclare merge către Alexandra (cei vizați au primit și reply-uri la comentarii).
Pentru ceilalți — mulțumesc pentru entuziasm, vor mai fi ocazii :)