Discuțiile de mediu din 2022

O selecție subiectivă cu urși polari, cocoși de munte, aer poluat, cânepă și prime pentru păduri.

Pe final de an ne uităm la principalele dezbateri din zona de mediu în 2022, atât la nivel național, cât și global. Veștile sunt curatoriate subiectiv și nu ating toate domeniile, așa că vă invit să completați lista în comentarii (la finalul ediției aveți un buton care vă va duce direct pe platformă).  

---

Avem nevoie de (mai multă) alfabetizare climatică

➡️ Nu e neapărat o veste a lui 2022, însă criza climatică are nevoie să fie comunicată mai mult, mai dedicat, și cu informații verificate cu cercetătorii. Multe redacții consideră încă acest subiect ca unul distinct, arată o analiză a NiemanReports. 

Dar temperaturile crescute, și altele, devin contextul pentru majoritatea știrilor. Reporterii care scriu despre transporturi trebuie să explice cum schimbările climatice afectează infrastructura și contribuie la întârzieri, spre exemplu. Până și reporterii de sport vor fi nevoiți, pe viitor, să explice amânări de meciuri și accidentări cauzate de valuri de căldură. 

În România, subiectul este și mai sensibil – oamenii nu sunt mulți în redacții (fie mici sau mari) și toți încearcă să facă de toate – însă e timpul ca școlile de jurnalism, arată analiza, să construiască alfabetizarea climatică încă din fașă, să includă climate science reporting în curricule. 

Să fii alfabetizat climatic înseamnă să ai cunoștințele de bază despre știința din spatele temperaturilor în creștere, de ce acțiunile omului ne-au adus aici, care sunt mizele pentru o planetă locuibilă și de ce avem nevoie ca să reparăm lucrurile.   

---

Suntem sau nu suntem nature positive?

E aproape gata cel mai mare congres dedicat biodiversității, COP15. Presa internațională relatează cum sintagma nature positive a început să ia amploare pe acolo, ba chiar apare în draftul adunării (cel care anunță la final ce trebuie să facă toate țările la ele în curte, sau în curți colaborative pentru protejarea naturii).  

➡️ Țările însă dezbat dacă s-o folosească în comunicările finale, pentru că poate deveni confuzant și nu se înțelege prea bine aspirația: „[To put nature on a path to recovery] [and] [to achieve a nature positive world]” (acum în draft). La COP15, ideea e ca decizia să încetinească pierderile de ecosisteme și specii, să avem mai multă natură (și mai multă natură protejată) până în 2030.

Fiecare delegat definește ideea de nature positive diferit, conform unui vox The Guardian. Unii au spus că înseamnă restaurarea terenurilor, alții au menționat reducerea consumului, sau plantările. Cineva a recunoscut că habar nu are. 

Nici oamenii de afaceri întrebați la pavilionul Nature positive nu s-au descurcat mai strălucit. Unii au spus că natura în sine e pozitivă, dar oamenii nu sunt nature positive, „so we just need to let nature be itself, be positive”. Cu alte cuvinte, exprimarea asta ar fi derutantă când vine vorba de implementare. 

➡️ Contează dezbaterea în contextul în care și companiile sunt încurajate să-și dezvăluie impactul asupra biodiversității – fix cum fac pe climat. A face dezvăluirile obligatorii e un subiect (și un cartof) fierbinte la COP15, arată The Guardian, în newsletterul Down to Earth. Ori dacă companiile vor avea libertatea să-și spună nature positive pe viitor, orișicum, doar pentru că liderii noștri nu au fost capabili să definească noțiunea – greenwashingul poate căpăta noi proporții.

---

Fondurile pentru biodiversitate folosite ineficient

💰 Apropo de biodiversitate, Comisia Europeană spune că cele 672 de miliarde de euro din Fondul de redresare și de reziliență vor asigura o „redresare ecologică” în întreaga Europă.
💰 Însă un raport al Bankwatch și EuroNature arată cum fondurile nu sunt suficiente și cum la capitolul implementare, măsurile planificate de împădurire și reîmpădurire, spre exemplu, trebuie însoțite de măsuri de stopare a tăierilor ilegale și nesustenabile, precum și de măsuri de eliminare a corupției în întregul sector.
💰 Strategia UE în domeniul biodiversității prevede că este nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro pe an pentru a combate pierderea biodiversității. Cu toate astea, mai puțin de 1 % din cheltuielile fondurilor de redresare au fost alocate proiectelor de protecție sau de refacere a naturii, esențiale pentru atingerea obiectivelor strategiei. 

Urșii polari: Logo-ul schimbărilor climatice

Un urs polar pe marginea unui ghețar care se tot micșorează a tot fost simbolul impactului schimbărilor climatice. Multe voci spun însă că am abuzat, ca societăți, de imaginea asta, unii au argumentat că acest „branding” fac criza climatică să pară ceva îndepărtat pentru oameni, ceva ce afectează doar creaturile gheții. Bine, mai sunt și negaționiștii, care spun că urșii polari chiar „beneficiază de pe urma planetei încălzite”, arată o analiză Carbon Brief. 

Oamenii de știință însă sunt de acord că un climat în continuă schimbare afectează, într-adevăr, urșii polari. Pentru că gheața din Arctic se topește, le e mai greu să vâneze, să se împerecheze și să-și crească puii. Populațiile de-a lungul Arcticului sunt în declin, iar cercetătorii estimează că în următoarele trei generații, sunt 70% șanse ca populația globală de urși polari să să scadă cu mai mult de o treime. Asta nu înseamnă că n-ar trebui să lucrăm, într-adevăr, la a găsi și alte imagini pe care să insistăm. 

---

Încălzirea planetei continuă

Ca o completare, 2022 pare a „câștiga” titlul de al patrulea cel mai cald an dintre cei înregistrați (începând cu 1970).

Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut până la valori care sunt cu peste 50% mai mari decât cele din perioadele preindustriale ale civilizaţiei umane, au spus oamenii de ştiinţă.
Dioxidul de carbon din atmosferă a atins în 2022 un vârf de 421 de părţi per milion (ppm) în luna mai, ceea ce înseamnă că au împins „şi mai mult atmosfera Terrei într-un teritoriu ce nu a mai fost văzut de milioane de ani”.
Înainte de Revoluţia Industrială – şi pentru aproape 6.000 de ani de civilizaţie umană –, nivelurile de dioxid de carbon au stat constant în jurul pragului de 280 de ppm. Oamenii au generat emisii de aproximativ 1,5 trilioane de tone de CO2, iar o mare parte din cantitate va continua să ne încălzească planeta pentru alte câteva mii de ani.

---

România a scăzut cu șapte poziții în Climate Change Performance Index 

Și ajunge pe locul 43. Suntem devansați de Slovenia, Vietnam, Belgia sau Bulgaria. Performanța noastră climatică a scăzut de la an la an: în 2019 ne aflam pe locul 24, în 2020 pe 30, iar în 2021 am ajuns pe 38. Asta ca o consecință a lipsei de investiții integrate în sectorul energiei regenerabile și a unei politici climatice cu ambiții scăzute.
Între timp, Danemarca și Suedia continuă să ocupe locurile 4 și 5, ca lideri ai protecției climatice, urmate de Chile și Maroc care au avansat cu câteva poziții, față de anul trecut.
Indexul evidențiază cum nicio țară nu depune eforturi suficiente pentru atenuarea schimbărilor climatice și evitarea creșterii temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius, așa cum prevede Acordul de la Paris. 

---

Dar, hei! Suntem pe-o listă cu 100 de orașe inteligente

🏙️ Comisia Europeană a desemnat cele 100 de oraşe din UE, inclusiv Bucureşti, Cluj-Napoca şi Suceava, care vor participa la misiunea UE pentru 100 de Orașe inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, până în 2030.

Zonele urbane găzduiesc 75% dintre cetăţenii UE, așa că este important ca oraşele să acţioneze ca ecosisteme de experimentare şi inovare pentru a le ajuta pe toate celelalte în tranziţia lor spre a deveni neutre ca impact asupra climei, până în 2050.

Misiunea „Oraşe” va primi finanţare în valoare de 360 milioane de euro care vor fi investite în cercetare şi inovare pentru mobilitatea curată, eficienţa energetică şi planificarea urbană ecologică.

---

Programul „Rabla pentru becuri” este amânat pentru 2023

💡 Poate am râs mai mulți când am auzit că se lansează programul ăsta. N-aveam probleme mai urgente de rezolvat în România? Acum râdem nervos. Deși „Rabla pentru becuri” trebuia lansat toamna trecută, nu va fi gata nici în ce-a mai rămas din acest an (deși sunt alocați 400 de milioane pentru înlocuirea becurilor vechi care ar fi trebuit cheltuiți în 2022).
💡 Problema ar fi noul soft ce trebuie creat pentru acest program, a constatat Administrația Fondului pentru Mediu (AFM); soft care nu există, pentru care trebuie caiet de sarcini și licitație și nimeni nu poate spune dacă va dura câteva săptămâni sau câteva luni.
💡 Prin programul Rabla pentru becuri o persoană ar primi un voucher în valoare de 200 de lei, cu care se va prezenta la magazinul validat de AFM, în termen de 7 zile, și va putea cumpăra becuri cu LED de maximum 15 wați.

---

Tot pe final de 2023 habemus și Sistem de Garanție-Returnare 

🚯 De pe 30 noiembrie 2023 Sistemul Garanție Returnare – SGR devine obligatoriu pentru toți cei ce pun pe piață produse ambalate în plastic, dar nu numai. Urmează și lansarea site-ului RetuRO, cu detalii despre înregistrare în rețea pentru producători și comercianți. RetuRO va colabora cu aceștia ca să-i ajute să își înțeleagă obligațiile.

Pe scurt, într-un an de acum, noi, consumatorii, vom plăti 50 de bani extra la prețul mai multor produse, precum băuturile la PET. Când returnăm sticlele goale – care vor fi semnalate cu sigla SGR pe ambalaj – vom primi cei 50 de bani înapoi.

🚯 „Având în vedere complexitatea sa, SGR poate fi considerat unul dintre cele mai mari proiecte logistice realizate în România și va avea o contribuție esențială în atingerea țintelor ambițioase de colectare și reciclare pe care țara noastră și le-a asumat”, a declara ministrul Mediului Barna Tánczos. „După punerea în funcțiune, vom avea al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după cel din Germania.” 

---

Vânătoarea cocoșului de munte

🐔 Mai întâi a venit ordinul care prevedea că se redeschide vânătoarea de cocoș de munte (239 de exemplare), lucru care a indignat conservaționiștii. Cocoșul de munte e greu de găsit și râvnit (toate poveștile fotografilor de natură încep cu ei undeva pe la ora 3:00 a.m. plecând în căutarea lor).

Însă în România interzisesem vânătoarea cocoșului de munte acum 10 ani, când Comisia Europeană ne sancționa pentru că nu respectam directiva pentru protecția păsărilor sălbatice.

Sursa foto: Club Apuseni

🐔 Oficialii susțin că specia nu va fi afectată, pentru că avem aproape 12.000 de exemplare de cocoși alpini, iar numărul optim, susține ministrul, ar fi de 7.600 de păsări. Activiștii au cerut din nou demisia lui Barna Tánczos, care a spus, într-un final, că va reanaliza ordinul.
🐔 „Cu siguranță cota pe care o vom aproba nu va fi mai mare de 1% din totalul exemplarelor de cocoși de munte inventariate în ultimii ani” – jumătate din cele 239 de exemplare, care echivalau 2%. Dacă va fi aprobată, vânătoarea se va face toamna, între septembrie și noiembrie.

---

Cânepa e cam miez: de ce n-o folosim mai mult?

🌿 În 1971, România a fost al 3-lea producător mondial de cânepă industrială. Această lungă istorie a cânepii, cu 45.000 de hectare cultivate, a ținut România pe primul loc ca cel mai mare furnizor de cânepă din Europa (cultivând 56–70% din întreaga producție europeană) și pe al patrulea în lume, până în 1989.

Acum, producția românească de cânepă se confruntă cu o revigorare datorită cererii internaționale, a sprijinului intern și a noilor facilități de prelucrare înființate, arată un articol InfoClima (suprafața plantată de cânepă din România a ajuns la 1.454 de hectare în 2018). În prezent, o barieră pentru România este procesul de obținere a licenței de producție. În ciuda faptului că este o cultură tradițională, cânepa rămâne strict reglementată de autoritățile române, deși beneficiile de mediu ar fi numeroase.

🌿 Odă cânepei! Căci este printre puținele plante care pot crește oriunde, în orice climat. Nu are nevoie de îngrășăminte sau pesticide și luptă în mod natural împotriva bolilor și buruienilor. Are nevoie de o treime din cantitatea de apă cerută de bumbac, arată dr. Mădălina Neacșu, specializată în dezvoltarea alimentelor funcționale. Plus că produce fibre mai puternice decât bumbacul sau alte plante și poate fi reciclată de mai multe ori.

🌿 Poate înlocui și plasticul: din cânepa se poate crea un plastic non-toxic și complet biodegradabil, care-l poate înlocui pe obișnuit. O sticlă de plastic de cânepă se degradează în termen de 3-6 luni de la aruncare. Majoritatea produselor pe bază de cânepă sunt, de fapt, biodegradabile și regenerabile. Cânepa poate fi folosită în construcții fără emisii – inclusiv izolații, podele, pereți și beton. 
🌿 Planta poate fi transformată și în biocombustibil; putând înlocui cu ușurință combustibilii existenți în vehiculele de transport. Benzina produsă din cânepă este cu 85% mai ecologică decât cea petrolieră. Biodieselul de cânepă este cu 97% mai eficient decât benzina tradițională (adică 97% din uleiul de cânepă poate fi transformat în biodiesel); iar combustibilul de cânepă generează mai puțin gaz cu efect de seră.

PS: Dacă și pe tine te-au bulversat știrile despre „taxa pe soare”, echipa Greenpeace România explică prin ce schimbări trecem și de ce, cu impact prin 2026. Iar Roxana Bucată, doctorandă în științe și politici de mediu la Central European University a explicat în Concentrat complicata tranziție justă.

Incendierea deșeurilor va fi pedepsită cu închisoarea

De la finalul lunii aprilie, incendierea și îngroparea deșeurilor sunt infracțiuni în România. Cine va fi prins se poate alege cu dosar penal și închisoare de la 3 la 5 ani – a stabilit Guvernul printr-o Ordonanță de Urgență. Asta dacă cineva vrea să ascundă deșeuri și îngroapă orice cantitate de deșeu și se demonstrează acest lucru. La fel dacă cineva arde deșeuri și poluează aerul prin această incendiere.

---

Aerul nostru rămâne poluat în multe locuri

Studiile arată că pierdem peste doi ani din viață din cauza aerului poluat. Iar conform Organizației Mondiale a Sănătății în fiecare an mor 7 milioane de oameni ca urmare a poluării aerului. Un raport din 2020 al Agenţiei Europene de Mediu arată că cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5) sau că aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

🏭 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România anul trecut pentru nerespectarea directivei privind calitatea aerului. Hotărârea se referă la depășiri ale limitelor admise în București acum o veșnicie – între 2007-2016 –, dar și la problemele pe care le înregistrăm în țară, în procesul de combatere a poluării. Practic, Curtea Europeană a arătat că nu facem suficient ca perioadele de depășiri ale valorilor particulelor poluatoare să fie cât mai scurte. 

În București — unul dintre cele mai poluate orașe din țară — o cauză principale este dioxidul de azot, rezultat din emisiile produse mai ales de maşinile vechi, diesel. Dioxidul de azot, spun experții, este un cancerigen de mare risc.

🔥 O altă problemă majoră o reprezintă aceste arderi ilegale de deșeuri care au loc la marginea Bucureștiului sau în zonele limitrofe din Ilfov pentru care sperăm să vină amenzile.
Cele opt stații de monitorizare din București nu au funcționat (cumulat) 348 de zile în 2021 pentru poluarea cu PM10, conform unui raport Ecopolis. Stația cu cele mai multe zile fără date este B6, de la Universitate (82 de zile). În același timp, arată raportul, Ministerul Mediului, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), raportează că nu mai există depășiri ale limitelor legale pentru poluarea cu PM10.

Un alt raport Ecopolis, realizat în campania AerCurat, în colaborare cu o echipă de medici, arată câteva concluzii dureroase despre București: 2.869 de morți cauzate de expunerea pe termen lung la pulberile în suspensie PM 2,5 în 2021; în același an 548 de decese au fost cauzate de poluarea cu PM2,5 pentru persoanele ce suferă de boala ischemică a inimii.
🌆Primarul Capitalei Nicușor Dan anunță amplasarea de noi senzori în oraș. În total vor fi 44 de senzori, iar calibrarea va dura câteva săptămâni. Sistemul are rolul de a monitoriza evoluția concentrațiilor de particule în suspensie PM1, PM2,5, PM10 și dioxid de azot (NO2).
🌆 Ulterior, acest sistem va contribui la dezvoltarea politicilor locale de reducere a concentrației de poluanți în aer. „La final, Municipiul Bucureşti va beneficia de datele oferite de noua reţea de monitorizare a calității aerului, gestionată de Primăria Capitalei, prin Direcţia de Mediu. Aceste date vor fi publice pe pagina instituţiei.”

---

Ținutul Buzăului a devenit oficial geoparc UNESCO

🌳 Geoparcul Buzău este unul dintre cele opt primite recent în familia UNESCO, care însumează un total de 177 de parcuri în 46 de țări. Ștampila UNESCO înseamnă că zona prezintă o diversitate geologică ce va pune în valoare comunitățile locale, prin combinarea conservării cu dezvoltarea sustenabilă (și va crește economic zona, prin turism).  

În Buzău, dealurile și munții din zona geoparcului UNESCO înglobează peste 1.000 de kilometri pătrați în care pot fi citiți 40 de milioane de ani de istorie geologică.

🌳 În tot acest timp, mișcarea tectonică a împins în sus munții și a transformat un mediu cu ape adânci într-unul terestru. Fosile de specii marine, mamifere și păsări care datează din ultima glaciațiune au fost bine conservate în Carpați. Aici găsim foc viu, vulcani noroioși, chihlimbar și saline. 

---

Prime pentru noi și vechi păduri 

🏕️O ordonanță de urgență încurajează extinderea pădurilor, ca să creăm noi „spații de depozitare” pentru carbon. Cei care vor să înființeze o pădure vor primi o bursă pentru 20 de ani. Cei 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă vor fi încasați anual de proprietar.

Suprafețele terenurilor degradate împădurite a scăzut în șase ani de la circa 2.355 hectare la doar 200 de hectare în România, conform Ministerului Mediului. Ordonanța ar veni să ajute România în planurile de împădurire asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

🏕️ Noul cadru va permite înființarea de noi păduri pe aproape 57.000 de hectare, pentru care sunt fonduri de 730 de milioane de euro. Banii pot ajunge atât la proprietarii de stat, cât și la cei privați pentru noi suprafețe de pădure create, inclusiv cele urbane.
🏕️ Mai mult, bugetul MMAP în 2023 crește cu 72,48%, datorită proiectelor cu finanțare PNRR și celor cu finanțare externă nerambursabilă. Cel mai mare pas înainte pe 2023 pare a fi plata despăgubirilor pentru restricțiile forestiere asupra ariilor protejate Natura 2000 – ceea ce nu s-a făcut în țară până acum, în ciuda obligațiilor legale, spune Ministerul (adică dacă ești proprietar de pădure în zonele protejate din rețea, ești răsplătit pentru că nu ai putut s-o valorifici economic, deci să tai din ea). „Din acest buget, vom putea plăti toate compensațiile aferente anului 2022 și vom acoperi jumătate din 2023.”

---

Platforma de mediu pentru Capitală

🎙️ Anul ăsta s-a lansat și Platforma de Mediu pentru București, o inițiativă a Fundației Comunitare București, care își propune să faciliteze colaborarea între organizațiile societății civile, autorități locale, companii și cetățeni, cu scopul de a rezolva problemele grave de mediu ale Capitalei.
🎙️ La baza ei stă Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București 2022, realizat de profesorul universitar doctor Cristian Iojă, care cartografiază principalele probleme cu care se confruntă Capitala în acest moment. Platforma aduce la aceeași masă, deopotrivă, decidenți, experți, ONG-uri și finanțează, printre altele, proiecte pentru conservarea spațiului verde sau pentru educație de mediu.

---

Let’s Do It, Carpați! Împreună pentru munți curați!

⛰️Pentru prima oară, Let’s Do It, Romania! și-a unit eforturile cu Asociația Montană Carpați și au făcut curat prin munți, cât să strângă „doar” 14 tone de deșeuri.
⛰️ Dacă ești și tu iubito(a)r(e) de poteci, aer tare și creste și dacă vrei să te implici în mobilizarea unei comunități locale de la poalele vreunui munte, scrie-i Cristinei Rotaru la cristina.rotaru@asociatiamontanacarpati.ro, pentru că deja încep pregătirile pentru toamna lui 2023.

---

Re:Mediu & Lidl România prezintă: Ce poți face prin advocacy pentru a rezolva o problemă comunitară?

Un studiu arată că 1533 tone de plastic sunt transportate anual de Dunăre, fluviul care adună aproape tot ce curge prin țara noastră. Pentru a lupta cu un așa debit de deșeuri sunt necesare acțiuni pe termen lung în tot bazinul Dunării, atât în România cât și în țările riverane. 

În ultimii patru ani, în cadrul programului Cu Apele Curate, implementat de Mai Mult Verde și susținut de Lidl România au fost colectate 300 de tone de deșeuri, însă dincolo de acțiunile punctuale, proiectul sprijină constant comunitățile locale din orașele vecine Dunării (precum Giurgiu, Galați, Turnu Măgurele) să se grupeze – pentru că sunt primele afectate și primele de la care poate porni schimbarea. 

Pentru închegarea unor grupuri locale de acțiune care să creeze o relație între fluviu și locuitorii din jur (și care să schimbe radical raportarea oamenilor la deșeuri pe termen lung), pentru a găsi acei organizatori comunitari care să fie punte între locuitori și autorități, a fost nevoie încă de la început de sprijinul  Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe). 

CeRe, partener principal în proiect, ajută cetățenii să capete voci în fața autorităților pentru rezolvarea unei probleme care le afectează traiul într-o comunitate. Pe scurt, îi învață că primarul, ministrul, directorul de școală – sau oricine are putere de decizie – trebuie să-i asculte pe oameni atunci când ia o decizie.  

Grupurile din programul Cu Apele Curate au negociat de-a lungul timpului cu primării, cu direcții silvice, au cerut informații și întâlniri, i-au convins să pună pubele pentru colectare separată, să se alăture igienizărilor de pe plaje, să le amenajeze sau să ridice deșeurile din zone care rămân „ale nimănui” pe hârtie. 

Nu e simplu, însă și ghidul de advocacy al CeRe poate ajuta mult în conturarea unei strategii, fie că problema ține de deșeurile ori de altceva – în scara blocului, în cartier, oraș. Las câțiva pași din ghid care să vă încurajeze să porniți la drum în 2023 și vă țin pumnii!   

---

Cine sunteți?

Este important să definiţi cine sunteți, fie că vorbim despre un grup informal de oameni, de o organizație mică, medie sau mare, de un grup formal, de o coaliție sau de o singură persoană. Acest lucru vă va ajuta să faceți mai vizibilă problema la nivel public și să vă conturați clar imaginea pentru a câștiga susținători.

Ce vreți, pentru ce luptați?

Un pas important este definirea cauzei, pentru că apoi veți ști să spuneți și altora pentru ce luptați; veți ști exact ce și cui să cereți. Pentru un plan bun, încercați să răspundeți la câteva întrebări despre problema pe care vreți să o rezolvați:

• A cui este problema? 

• Cât de mulţi oameni sunt afectaţi și cum? 

• Ce se va întâmpla dacă această problemă nu va fi rezolvată? 

• Cine este responsabil de rezolvarea acestei probleme? 

• Instituția publică responsabilă are vreun plan? A făcut ceva în această privinţă?

• Cum s-ar putea rezolva? Cum s-a rezolvat în alte părți? 

• Există niște studii pe care le-am putea folosi? 

• Există legislație relevantă? 

Pentru a vă răspunde la unele dintre aceste întrebări, v-ar putea fi de folos Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Aceasta vă dă dreptul să cereți și să primiți informații și documente de interes public. 

Pentru verificarea subiectului de campanie, uite o listă de criterii:

Să merite osteneala. Membrii organizaţiei sau ai grupului ar trebui să simtă că luptă pentru ceva ce îi face să se simtă bine şi care merită efortul. 

Să poată fi câştigată. Membrii trebuie să fie capabili să vadă încă de la început că au şanse mari de a câştiga sau că cel puţin există o strategie bună pentru a câştiga. 

Să poată atrage susţinerea publicului. Nicio campanie de advocacy nu poate exista fără susţinere din partea publicului (fără oameni dispuşi să semneze o petiţie, să participe la o dezbatere, să vină la un marş etc.). Este de preferat să nu depuneți eforturi pentru a convinge oamenii că problema există, că soluţia voastră este bună şi că vor să ajute la câştigarea ei. În general, o soluţie bună nu necesită o explicaţie lungă şi dificilă. 

Să aibă o ţintă clară – factor de decizie. Dacă nu puteţi să vă faceţi o idee despre cine este factorul de decizie, fie nu aveţi soluţia corectă, fie abordaţi o problemă şi nu o soluţie. 

Ce cale urmați? 

Strategia este calea pe care o alegeți ca să convingeți țintele (factorii de decizie) să ia decizia de interes public pe care o doriți – sau să oprească implementarea unei decizii cu impact negativ asupra comunității. Alegerea strategiei potrivite depinde de mulți factori: 

Interni: 

• Organizația sau grupul vostru este suficient de cunoscut și respectat? 

• Aveți deja o bază de susținători? 

• Aveți deja relații cu media? 

• Aveți resurse materiale? 

Externi: 

• Există recunoaștere pentru problemă? 

• Ce cred oamenii despre problema pe care o vreți rezolvată? 

• Cât de favorabilă v-ar fi mass media? 

• Cât de „rezistenți” vor fi factorii de decizie? 

Obiectivele campaniei de advocacy

În funcție de cât de complexă se arată a fi viitoarea voastră campanie, puteți să vă fixați obiective – rezultate intermediare pe care ar trebui să le obțineți în efortul de a vă atinge scopul. Obiectivele pot să reiasă din strategiile pe care le alegeți și pot să sugereze un fel de „etapizare” a campaniei. Exemplu: Obiectivele campaniei: 1. Consolidarea puterii organizației sau a grupului (posibile acțiuni: atragerea de susținători, formarea unei coaliții etc.) 2. Sensibilizarea publicului larg cu privire la problemă (posibile acțiuni: comunicare directă).

Acțiuni concrete

Vorbim despre activităţile pe care le organizăm, împreună cu aliaţii şi susţinătorii pentru a determina ţintele să ia deciziile pe care le dorim. Acestea ne ajută să ne îndeplinim obiectivele propuse. Unele tactici vizează direct țintele (o scrisoare deschisă adresată primarului), altele vizează indirect (o campanie de informare cu privire la o problemă, prin care îți crești baza de susținători, urmând ca ulterior participanții să fie invitați să se alăture campaniei de advocacy prin semnături, participări la ședințe de consiliu etc.). 

Schimbarea nu va veni de pe o zi pe alta, însă prin strategii de advocacy un grup poate obţine ameliorări reale, imediate şi concrete.

---